Deși ne-am aștepta ca în România, pe fondul consumului extrem de scăzut de lapte pe cap de locuitor (comparativ cu majoritatea statelor Uniunii Europene) să vedem tot mai multe ferme de lapte și cu producție în creștere, situația este cu totul alta. Importurile de produse lactate nu mai prididesc, iar unitățile de procesare preferă din ce în ce mai mult, fără o justificare aparentă, achiziții intracomunitare. Statisticile oficiale, dar și ale unor organizații independente indică clar că nu asistăm la o creștere semnificativă a consumului de lapte pe cap de locuitor și ne menținem pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.Ne-au trebuit două decenii ca să dublăm consumul   Consumul mic de lapte pe cap de locuitor, din România are explicații logice și regăsim explicații nedorite și greu de acceptat care au rădăcini cu multe decenii în urmă. De fapt este extrem de simplu: am plecat la drum după 1990, obișnuiți să consumăm doar aproximativ 140 de litri de lapte și produse echivalnet lapte (inclusive unt) pe an, la nivelul anului 1989. Perioada de liberalizare care a urmat a marcat și o creștere pe ansamblu (cu oscilații mai mult sau mai puțin de amploare), ajungându-se ca până la declanșarea crizei economice globale care ne-a afectat și nouă grav economia să ajungem la un consum de aproape 275 litri lapte și produse echivalent lapte. Deci un consum aproape dublu, dar după două decenii. Pentru că obiceiurile alimentare se schimbă foarte greu. Odată cu declanșarea crizei consumul de lapte a început să scadă, păstrându-se totuși la nivelul anilor 2005-2007. De 3-4 ani, potrivt datelor statistice consumul a revenit pe creștere ușoară având totuși încă de recuperate creșterile din primii ani ai crizei.  Pentru comparație, pe perioada crizei, în 2013, primul an când a fost reluată creșterea consumului anual de lapte scăderea față de anul 2008 a fost de 30 de litri annual/cap de locuitor (adică, minus 2,5 litri/cap de locuitor pe lună). Până una alta anul 2008 este recordul la consum de lapte și produse echivalent lapte pe cap de locuitor pentru România. Datele statistice indică că în primul an al crizei recent manifestate în România, consumul de lapte a înregistrat un maxim istoric.   Bem de 4,4 ori mai puțin lapte decât media din statelor din vestul UE   Consumul de lapte din România contemporană desi pare mic are la bază acumulări mărunte, dar ferme pe parcursul ultimelor două decenii și jumătate.  Și evoluțiile înregistrate precum și raportarea la consumul realizat în celelalte țări ale Uniunii Europene arată clar că este loc de creștere. Dacă mai punem la socoteală și comportamentul consumatorului manifestat ca urmare a fenomenului pregnant al globalizarii, putem spune fără să greșim că evoluțiile sunt ușor de estimate. La consumul de lapte și alte produse lactate, românii nu au ajuns la limita de saturație. Consumul va continua să crească, doar ritmul de creștere este mai dificil de estimat.   Dar să luăm în discuție și alte date statistice. De exemplu, datele Euromonitor preluate în studiul Tetra Pak Indexul lactatelor 2015. De această data studiul ia în calcul consumul de lapte simplu ambalat comercializat (față de studiul statistic anterior care documenta întraga cantitate de lapte consumat anual incluzând și produse chivalent lapte precum untul).   Potrivit Euromonitor, consumul de lapte simplu ambalat comercializat este de numai 36 de mililitri/ persoană/ zi, un nivel redus comparativ cu aportul zilnic recomandat. România continuă să fie pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu un consum de 4,4 ori mai mic decât consumul mediu în Europa de Vest și de 2,4 ori față de cel din Europa de Est. Pe primele locuri ale clasamentului rămân Irlanda (356 mililitri/ persoană/ zi), Finlanda (338 ml/ persoană/ zi), Spania (242 ml/ persoană/ zi), Danemarca (223 ml/ persoană/ zi), și Suedia (227 ml/ persoană/ zi).   Cât de mult înseamnă un militru de lapte în plus/ziCa o simplă comparație, dacă raportatăm cantitatea de lactate și produse echivalent lapte consumate de un roman la nivelul întregului an 1989 și o raportăm la cele 365 de zile cât are un an, obținem  aproximativ 37-58 ml. Adică doar cât cantitatea exclusiv de lapte simplu consumat la nivelul anului 2015 de un roman în fiecare zi.  U,n calcul care ne arată totuși la ce distanță de aflăm față de acum 26 de ani la consumul de lapte și produse lactate.   Dacă vom compara anii 2014 și 2015 observăm că avem o creștere de doar un mililitru de lapte/zi/cap de locuitor. Însă la nivelul întregului an 2015, mililitrul de lapte pe zi se transformă în 356 de mililitri/an/cap de locuitor, adică avem o creștere deloc de neglijat de 0,36 litri/an/cap de locuitor. E mult , e puțin, greu de spus. Dar este un salt cât de cât apropiat de ritmul anual de creștere din primele două decenii post-decembriste. (În perioada 1989-2008, consumul de lapte și produse echivalent lapte pe cap de locuitor s-a dublat în România) Nutriționiștii recomandă 2-3 porții pe zi de lapte şi produse lactate, cel puțin o porție de lapte de 250 ml/zi. Adică, ca să fim cu sănătatea echilibrată ar trebui să consumăm de 6-7 ori mai mult lapte decât apare în statistici. Rpmâne doar să știm să facem alegerile corespunzătoare când cumpărăm alimentele de la supermarketul din cartier. Pentru că oferta exista și este extrem de diversificată.   Producția de brâzeturi cu lapte din import se face   În anul 2015 faţă de anul 2014, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 80.701 tone (-8,1%), potrivit datelor comunicate, în luna februarie, de Institutul Național de Statistică (INS). Creşteri ale producţiei principalelor produse lactate în anul 2015 faţă de anul 2014 pot fi menţionate la categoriile: smântână de consum cu 8.794 tone (+15,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 24.539 tone (+14,8%);  brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (84,8% din producţia totală de brânzeturi) cu 6671 tone (+8,9%); unt cu 582 tone (+5,5%), lapte de consum cu 10.036 tone (+4,0%).   Și cum aceste creșteri nu puteau avea loc prelucrând o cantitate mai mica de lapte colectat de unitățile de procesare, rezultă bineînțeles, așa cum menționează și statistica oficială că a crescut cantitatea de lapte brut importat în anul 2015 faţă de anul 2014 cu 22.266 tone (+28,8%). Adică, am importat cu aproape 30% mai mult lapte pentru procesare decât anul trecut. Și e o tendință care se tot perpetuează de câțiva ani încoace. Importăm lapte, îl procesăm și vindem produse în magazinele de profil, îndemnând consumatorii „să cumpere numai produse românești”.   Dacă ne uităm pe statisticile oficiale, situația de anul trecut pare cea mai gravă din ultimii ani.  În anul 2012 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 13.638 tone (-1,5%). În anul 2012 comparativ cu anul 2011, producţia a scăzut la: lapte de consum cu 11.475 tone (-5,2%) şi unt cu 162 tone (-1,7%).  În anul 2013 comparativ cu anul 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 8784 tone (-1,0%). În anul 2013 comparativ cu anul 2012, producţia a crescut la: smântână de consum cu 5730 tone (+12,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 12758 tone (+8,3%), unt cu 516 tone (+5,6%), lapte de consum cu 11401 tone (+5,5%) şi brânzeturi inclusiv brânză obţinută exclusive din lapte de vacă (90,0% din producţia totală de brânzeturi) cu 2781 tone (+4,1%).   Aceste creşteri ale producţiei s-au datorat, în special, creşterii cantităţii de lapte brut importat de la 59267 tone, în anul 2012, la 96240 tone în anul 2013 (+62,4%).   Căderi abrupte și necontrolateȘi pentru o ultimă comparație,, în anul 2014 comparativ cu anul 2013, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 112994 tone (+12,8%). Cantitatea de lapte brut importat a scăzut de la 96.105 tone în anul 2013 la 76723 tone în anul 2014 (-20,2%). Deci, ce-am câștigat în 2014 la reducerea de importuri de lapte și colectare de lapte, am șters dintr-un condei anul trecut. Și pentru a întregi tabloul dezastrului anunțat mai trebuie să menționăm că România a reușit performanța ca anul trecut să înregistreze una dintre cele mai abrupte căderi la cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare, dar și o scădere a prețului laptelui destul de accentuată, în raport cu prețul mediu al laptelui din Uniunea Europeană. Mai pe scurt, producția de lapte din România se confruntă cu probleme serioase. Și asta ne arată că industria de procesare a laptelui și fermierii români nu au fost pregătiți să facă față înlăturării barierei cotelor de lapte.