Există mai mulți factori care pot afecta calitatea laptelui și sănătatea ugerului la vacile de lapte, iar utilizarea echipamentelor de muls este unul dintre ele. De aceea, producătorii de lapte trebuie să gestioneze corect sistemul de muls pentru a limita impactul asupra incidenței mastitei. Iată câteva sfaturi general valabile, elaborate de British Society of Agricultural Engeneers, publicate de Dairy Industries în utlima sa ediție.Maximizarea randamentului glandei mamare   Obiectivul fiecărei ferme de lapte trebuie să fie livrarea unui lapte de înaltă calitate. De aceea, gestionarea laptelui șeptelului trebuie să includă: Maximizarea randamentului secretat de glanda mamară, inclusiv prin corecta utilizare a  echipamentelor de muls și corectitudinea practicilor, care pot influența performanța și calitatea laptelui.   Randamentele de lapte sunt maximizate atunci când vacile calme sunt mulse cu o rutină consistentă. Manipularea adecvată a vacii și pregătirea ugerului va scadea unitatea de timp, pe operațiune. Este necesar un minim de 12 până la 15 de secunde de timp de contact al tetinei, pentru stimularea nervului, pentru a asigura eliberarea adecvată a oxitocinei și un bun răspuns al ejecției laptelui (Mein și Reid, 1996). Unitățile trebuie atașate într-o fereastră de 60 până la 90 secunde, de la începutul procesului de preparare a ugerului, pentru a beneficia de oxitocina stimulată prin buna manipulare a tetinei.   Caracteristicile optime ale sistemului de muls   Sistemul de muls nu ar trebui să interfereze cu laptele, fapt care ar putea reduce randamentuldar ar putea modifica și compoziția acestuia. În urmă cu mulți ani, cercetările au arătat că mastita vacilor infectate subclinic a devenit clinică atunci când vacile nu au fost mulse afară. Dar, contaminarea mameloanelor și a țesutului ugerului cu concentrații crescute de bacterii care invadează și infectează ugerul, cauzând dezvoltarea de noi infecții mastită și a numărului de celule somatice mai mari, poate fi prevenită. Invazia bacteriană a tetinei poate rezulta din:   -Transferul de organisme infecțioase de la vacă, la vacă, pe garnituri de cupe de muls;-Contaminarea încrucișată de la un trimestru la altul, pe aceeași vacă, cauzată de schimbările de presiune în interiorul unității de muls;-Deteriorări ale tetinelor care vor permite organismelor să colonizeze și să se înmulțească în țesutul deteriorat;-Impactul organismelor cauzatoare de mastită prin accesul în canalul mamelonar și în uger.Igiena, obligatorie   Asigurarea adecvată a garniturilor cupelor de muls și masajul mameloanelor în timpul ciclului de pulsații este esențială. Funcția pulsațiilor de masaj al tetinei, la intervale regulate, și menținerea circulației sanguine, previn congestia tetinei. Pulsatoarele defecte sau slaba performanță a cupelor de muls pot duce la un muls inadecvat sau deteriorarea mameloanele, cauzând mastită (Bray și colab., 1998).   Igiena canalului tetinei este primul gest de apărare împotriva invaziei bacteriene a ugerului. Canalul tetinei este căptușit cu un strat de keratină, care joacă un rol important în prevenirea infecțiilor. Stratul de keratină poate fi îndepărtat prin niveluri ridicate de vid sau aplicări dure, acestea crescând ratele de infectare, în special în fermele cu producții mari.   Mașinile de muls pot afecta negativ sănătatea vacilor prin deteriorarea ugerului, dacă nu sunt utilizate corect și în perfectă igienă. Frecvența impacturilor negative crește, în cazul admisiei bruște de aer, aplicarea necorespunzătoare sau îndepărtarea greșită a cupelor de muls sau poziționarea necorespunzătoare a unității de muls, sub vacă.   Nivelul de vacuum   Nivelul de vacuum în tetină depinde de fiecare componentă, de la pompă, la capătul mamelonului. Vacuumul tetinei ar trebui să fie la un nivel și la un grad de stabilitate compatibil cu extragerea completă și rapidă a laptelui, fără traumatisme tisulare sau cu traumatisme minime. Experiența în domeniu a arătat că un nivel de vid de 45 la 60 de cm3, în timpul fluxului maxim de lapte, oferă cea mai bună combinație de îndepărtare rapidă, cu daune fizice minime și cea mai bună calitate a laptelui (Stewart și colab., 1996) .   Setările sistemului de vid de până la 65 cm3, pentru linii mici, sau de 70 cm3 pentru linii de mare productivitate, vor avea ca rezultat un nivel de vid traumatizant. La rândul ei, scăderea excesivă de vid poate bloca fantele de ventilație și de admisie a aerului, sau pierderi de aer în cluster. O fluctuație medie de vid, mai mică de aproximativ 6 cm3, este considerată a fi de dorit, pentru un sistem de linie joasă și mai puțin de cca 3 cm3, pentru un sistem înalt. Cauze ale scăderii accidentale ale nivelului de vid (Stewart și colab., 1996):   -Fisuri în linii, fitinguri pentru țevi, porturi pulsator-Găuri în rezervorul de distribuție-Fisuri sau găuri în garnituri sau furtunuri-Neetanșeități ale orificiilor de admisie de linie-Scurgeri de aer din cauza admisiei sporadice, neplanificate.