Românii consumă anual până în 5 kilograme de brânzeturi pe cap de locuitor, incluzând aici autoconsumul și vânzările nefiscalizate din piețe, cantitate care ne situează, ca de altfel în cazul majorității produselor alimentare, sub media țărilor Uniunii Europene. Brânza din lapte de vacă, în special telemeaua, este specialitatea consumată de cel puțin două-trei ori pe săptămână de 80% dintre români, potrivit studiilor realizate de companii de specializate în cercetarea pieței. De unde această preferință? Înainte de toate din tradiție. Telemeaua este cea mai cunoscută brânză tradițională românească, ușor de obținut, ieftină, în raport cu celelalte sortimente, dar și un aliment hrănitor și sănătos.Cinci ani de creșteri de producție   În anul 2013, industria brânzeturilor a ieșit practic din criză, producția acestui an depășind volumul producției din primul an al crizei (70,48 mii tone în 2013, față de 70, 27 mii tone în 2008), potrivit datelor comunicate de Biroul European de Statistică - Eurostat. Și nu doarcă  a ieșit din criză, ci a luat-o la galop ușor, creșterile fiind deloc de neglijat, chiar dacă reprezentanții industriei de profil se plângeau de scăderea consumului și restructurări continue. Iar tendința pare să se mențină și în anii ce vin.   Industria producătoare de brânzeturi a fost afectată de criza economică, cu scăderi evidente, în perioada 2009-2012, anul cel mai dificil fiind 2011. În urmă cu cinci ani, producția de brânzeturi a atins pragul de minim de 60,58 mii de tone, similar perioadei antecriză 2004-2005. Pentru comparație, scăderea înregistrată în 2011 a fost de aproape 10 mii de tone, reprezentând un minus de 24% în producție. Pe ansamblu, până în primul an al crizei economice globale, producția de brânzeturi a crescut constant, ajungându-se de la un volum de 48,1 mii tone în 2003, la 70,27 mii tone în 2008 (o creștere de circa 68% în cinci ani).   Anul trecut, producția de brânzeturi (din lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră), incluzând urda, a ajuns la 81,65 mii tone. Producția de brânzeturi din lapte de vacă este de 69,14 mii tone, deci 85% din total. Creșterea volumului producție în 2015 raportat la 2014 a fost de 4,73 mii tone (aproximativ un plus de 7,4%), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Datele INSSE arată că pentru aceeași perioadă producţia totală de lapte a scăzut cu 2,7% faţă de 2014, până la 49,156 milioane hectolitri. Deficit pronunțat în comerțul cu brânzeturi   România a importat, în primele trei luni din acest an, o cantitate de 14,6 mii tone de brânză şi caş, în creştere cu 26% faţă de perioada similară din 2015, în timp ce exporturile au fost de peste cinci ori mai mici în aceeaşi perioadă, respectiv de numai 2,63 mii tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind comerţul cu produse agroalimentare în ţările intracomunitare şi extracomunitare.   Valoarea totală a importurilor de brânză şi caş din primul trimestru al anului a depăşit 40,04 milioane de euro, în timp ce, în perioada similară din 2015, a totalizat 31,176 milioane de euro pentru cele 11.56 mii tone de brânză şi caş aduse de pe pieţele Uniunii Europene şi extracomunitare. Aceste date relevă fără echivoc o creștere a cererii pe piața internă, implicit a consumului populație ca urmare a creșterii puterii de cumpărare, mai ales în ultimul an. Creșterea consumului este fundamentată pe o creștere a veniturilor rezultată din majorarea efectivă a venitului mediu brut la nivelul economiei la care se adaugă surplusul disponibil pentru cheltuieli din rediucerea semnificativă a TVA aplicată în principal produselor agroalimentare Potrivit datelor statistice transmise de MADR, încasările din exporturile de brânză şi caş au totalizat, în perioada menţionată, 8,719 milioane de euro, faţă de suma de 7,146 milioane de euro în primele trei luni ale anului trecut, când a fost exportată o cantitate cu circa 28% mai mică, respectiv de 1,88 mii tone, după cum reiese din comunicatul Ministerului Agriculturii. Atât exporturile cât şi importurile de brânză şi caş au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi extracomunitare. România exportă cel mai mult către Grecia și importă consistent din Germania Consumul de brânzeturi în România ajunge anual, potrivit estimărilor, la aproximativ 100.000 de tone, cei mai mari jucători de pe această piaţă fiind Hochland, LaDorna şi Delaco. Brânza proaspătă și moale, jumătate din producție   Structura producției de brânză după conținutul de umiditate indică faptul că brânza moale și brânza proaspătă țin ceva mai mult de jumătate din total (respective 36,23 % brânza moale și 20,7% brânza proaspătă). Pentru comparație, producția de brânză dură în cadrul unităților de procesare din România nu înseamnă mai mult de 0,55% din total, respectiv 1,7% pentru cea foarte dură, potrivit datelor Statisticii. Iar producția acestor sortimente nu reflectă neapărat capacitatea tehnologică a unităților de producție ci cererea de pe piața internă (pentru că în România deși exporturile de brânzeturi au crescut cu 500% în cinci ani, acest volum nu reprezintă decât vreo 10% din producția totală).   Trebuie menționat că, dacă tot ne referim la preferințele românilor în domeniul brânzeturilor, brânza telemea care se încadrează în categoria brânzeturilor proaspete și moi are un conținut de grăsime între 25% si 45%, iar continutul de apa este de aproximativ 50 de procente.   În ceea ce privește comportamentul consumatorului român de brânzeturi mai trebuie precizat că peste 60% din cumpărătorii de la oraș preferă brânzeturile vrac. Iar un studiu Mercury Research indică  faptul că brânza din lapte de vacă este cel mai cumpărat tip de brânză (86%), urmată de cea din lapte de oaie (53%) și lapte de capră (20%). Brânzeturile vegetariene nu se regăsesc decât în mica măsură în preferințele de consum și întrunesc doar 3% din preferințele cumpăratorilor români. Brânza de oaie este, într-o măsura mai mare decât media, consumată de persoanele cu vârsta între 35 - 44 de ani, în timp ce brânza de capră de persoanele peste 45 de ani.   Cei mai mulți dintre cumpărătorii de la orașe cumpără brânza de la magazin (peste 80%); brânza provenită direct de la producătorii agricoli reprezentând următoarea opțiune importantă de cumpărare (42% cumpăra brânza din piață de la țărani, 31% cumpăra brânza de la cunostință sau prieteni din zona rurală). Doar 3% din respondenți au declarat ca își fac propria brânză, în casă.