Nutriția caprelor de lapte, în perioada de tranziție, este un subiect de mare actualitate, căreia cercetătorii Sahlu T. și A. Goetsch, de la Langston University, Ok, din Statele Unite, i-au acordat o atenție specială, după cum reiese și din studiul recent al acestora ”Feeding the Pregnant and Milking Doe”.Trei etape   Potrivit specialiștilor, sarcina unei capre gestante poate fi împărțită în trei etape:din prima zi până în a 50-a zi, din a 50-a zi până în a 100 zi și ultima perioadă fiind cea de după 100 de zile. Până în ziua 100, când fetușii se dezvoltă, nu sunt necesare foarte multe elemente nutritive suplimentare, doar cele obișnuite pentru lactație și menținerea greutății corporale. Cea mai mare creștere a glandei mamare are loc în ultimul trimestru, mai ales dacă e vorba de o sarcină de gemeni, tripleți etc, pentru că aceștia ocupă un loc mare în abdomen și din acest motiv scade spațiul disponibil pentru furaje. În această perioadă, caprele gestante nu trebuie hrănite cu diete care conțin o concentrație mare de digerat, întrucât aceasta le scade energia. Nu trebuie însă diminuat aportul energetic al animalului, pentru că acest lucru duce la tulburări metabolice cum ar fi ”boala sarcinii” sau cetoza.   Cetoza este o problemă comună metabolică în lactație și gestație, în special în cazul a mai multor fetuși. Cetoza rezultă dintr-o cantitate insuficientă de glucoză, pentru a menține un nivel normal de glucoză în sânge.Cerința pentru precursorii de glucoză și glucoză în sânge este ridicată în gestația târzie și mai ales în lactație, ca urmare a metabolismului acizilor grași din țesuturile asipoase, ce vin în sprijinul sintezei laptelui. În ultimele șase săptămâni de gestație, nivelul de cereale dietetice ar trebui să crească încet, pentru a crește oferta de glucoză necesară dezvoltării fetusului și, în același timp, ea trebuie să pregătească animalul să consume o dietă de cereale furajere indicată lactației.   Schimbarea bruscă a hranei este contraindicată!Niciodată nu trebuie să se recurgă la o trecere bruscă de schimbare a hranei animalului, în favoarea unei diete bogate în cereale, doar pentru că cerințele de nutrienți au crescut. O schimbare drastică poate duce la un consum redus de hrană, de  reducere a grăsimilor din lapte, scăderi mari de lactație, persistența lactației precare, ceea ce duce inevitabil, la o incidență crescută a bolilor metabolice, cum ar fi acidoza.   Recomandările Consiliului Național de Cercetare ale Institutului de cercetare a caprelor, a determinat că dietadiîn ultimele două luni de gestație ar trebui să conțină: cel puțin 10% proteină brută (CP) și un maxim de nu mai mult de 20%. Deși se pare că există o influență redusă asupra trăsăturilor dietei, trebuie ținut cont că toate caprele trebuie să aibă depozite adecvate de grăsime, pentru a atinge randamente ridicate de lapte, în lactația timpurie.Concentratele supraalimentare nu cresc producția de lapte și pot fi dăunătoare. Trebuie știut însă că aportul ridicat de furaje în timpul perioadei de gestație duce la un aport mare de lactație.   Nivelul de cereale, crescut lent   Nivelul de cereale ar trebui crescut lent, în cazul în care animalul a fost crescut anterior numai cu furaje. Cu toate acestea, acest nivel ar trebui să fie variat și să fie luate în calcul anumite aspecte: vârsta animalului, starea corporală a acestuia, numărul de fetuși și potențialul de producție de lapte de capră. În mod ideal, ar trebui adăugat un furaj de calitate, cum ar fi lucerna. Aceasta va crește densitatea de energie din dietă și va stimula dezvoltarea papilelor ruminale, necesare pentru aportul ridicat de alimentare, cât și absorbția substanțelor nutritive din timpul alăptării. Nivelul crescut de cereal din hrană limitează, de asemenea, mobilizarea grăsimei și astel apar problemele metabolice asociate. Acest lucru este deosebit de important, deoarece creșterea nivelului de cereale dietetice și concentrarea energiei digerabile în această perioadă de tranziție pot minimiza problemele cu mastita.   Nutriția din perioada de tranziție afectează și incidența febrei laptelui de la începutul perioadei de lactație, cu toate că această condiție este mai puțin frecventă la caprele de lapte, decât la vacile de lapte. Hormonul paratiroidian trebuie să fie produs și activ pentru mobilizarea calciului adecvat din oase (CA), pentru a sprijini producția de lapte în lactația timpurie și menținerea unui nivel adecvat de Ca, în sânge. Pentru a realiza acest lucru, nivelurile dietetice de Calciu nu ar trebui să fie crescute în perioada de gestație. Prin urmare, legumele din hrana animalelor, legume care sunt bogate bogate în calciu trebuie reduse la minimum sau evitate, dacă este posibil. De asemenea, ar trebui evitate în această perioadă și nivelurile ridicate de potasiu. Deși a fost observant că deficiențele de iod și calciu ar provoca decese ale fetușilor, se pare că aceste decese ar fi provocate de fapt, de un deficit de vitamina A. Înspecial în timpul sau după o vară toridă, în iarbă și fân s-ar putea să nu existe cantități prea mari de vitamina A, sau de fosfor. Este important să se ia în calcul posibilele deficiențe de minerale din solul din zona unde animalele pasc, sau de locul în care a fost cumpărat fânul, deoarece acest lucru va influența conținutul specific de nutrienți din furajele de producție locală, mai susțin specialiștii.