Renunțarea voluntară a bătrânilor la terenuri și integrarea producției în lanțuri de procesare secundară, alături comasare a terenurilor par să fie principalele preocupări ale autorităților pentru scoaterea din colaps a fermelor de familie, cunoscute acum sub numele de ferme de subzistență, care nu produc mai nimic pentru piață. Autoritățile sunt aparent conștiente și de faptul că marea majoritate a proiectelor realizate cu fonduri europene de către micii fermieri eșuează lamentabil, încă din fazele incipiente, tocmai pentru că fermierii nu au cu ce să le cofinanțeze. Oficialii Ministerului Agriculturii au ținut să comunice măsurile care vor fi luate în noul PNDR 2014-2020 pentru revigorarea fermelor de familie. “Trebuie să insistăm pe renunțarea voluntară la activitatea agricolă din cauza vârstei înaintate a celor care lucrează în agricultură. Din 2016 intenționăm să punem un stimulent de 120% din plata directă pe suprafață pentru ca persoanele în vârstă să-și vândă sau să-și arendeze pământul”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferință dedicată fermelor de subzistență. Mediul rural se confruntă cu o gravă criză demografică în condițiile în care mulți dintre proprietarii de teren se apropie de vârsta pensionării. Vârsta medie a celor care lucrează pământul este, în România, de 57 de ani. Așadar, în cel mult zece ani, există riscul ca această generație să înceapă să dipară fizic. Fermierii cred că de vină pentru acestă situație ar fi lipsa unor reglementări stimulatorii pentru atragerea tinerilor către agricultură și deficiențele legii retrocedărilor care au făcut ca proprietarii să-și primească cu întârziere titlurile de proprietate. Absența unor preocupări reale a autorităților în acordarea de credite pentru fermierii tineri pare să fie o altă cauză a îmbătrânirii accelerate a populației. “Dacă vrei să-ţi vină tinerii la ţară, dă-le credite pe 20-25 de ani să-şi cumpere casă, utilaje ca să aibă cu ce lucra pământul. Acum ce poate să facă un absolvent din agricultură? Decât să vină cu mâna în buzunar la ţară, mai bine stă pe bulevard. Dacă s-ar da credite cu dobândă redusă, nu cum dau acum băncile comerciale venite din toată Europa, s-ar mai schimba ceva”, a declarat George Lazăr, un horticultor din județul Argeș, vicepresedinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni. Potrivit unui studiu al ROPAC care analizează structura exploatațiilor agricole după vârsta deținătorului, situația din România este oarecum similară cu cea din Bulgaria, unde fermierii tineri (sub 35 de ani) au în proprietate doar 3,1% din totalul exploatațiilor agricole (în România: 4,4%), în timp ce 70% din ferme au proprietari cu vârste de peste 55 ani (în România cifra corespunzătoare este 67%). Situația este mai bună în noile state membre mai avansate economic, unde tinerii fermieri au ponderi mai însemnate (7,6% in Ungaria, 12.2% în Polonia) şi unde fermierii vârstnici sunt relativ mai puțin numeroși (55% în Ungaria, 36% în Polonia). Conform celui mai recent raport Eurostat, în 2010, persoanele în vârstă aveau o pondere de 21,23% din totalul populația României. Raportul arată că ponderea persoanelor de peste 65 de ani în totalul populației ar putea crește până la 30% la nivelul anului 2030, urmând ca, în 2050, dacă se menține trendul actual, bătrânii să reprezinte mai mult de jumătate din populație. Situația este chiar mai dramatică dacă ne referim doar la mediul rural care concentrează, prin tradiție, o populație cu o medie de vârstă mai ridicată decât în mediul urban. O altă preocupare, oarecum târzie, a oficialilor români pentru scoaterea din starea de colaps a fermei de familie este realizarea lanțurilor de producție și dezvoltarea unităților de procesare a produselor primare. “Va exista un punctaj suplimentar pentru cei care înțeleg să integreze producția, un plus de 20% fonduri nerambursabile. De anul acesta, subvenția va fi acordată cu mult mai puțină birocrație. Va fi mai multă simplicitate în acordarea subvenției. (…) Uniunea Europeană este principalul exportator de produse ca valoare, nu ca și cantitate. România nu are interesul să exporte vapoare de cereale, ci produse procesate”, a declarat Dacian Cioloș, ex-comisar european pentru Agricultură. Dacă pe hârtie lucrurile dau bine, în realitate, însă, valorificarea secundară a producției se lovește de lipsa unei infrastructuri de colectare a produselor și de imposibilitatea accesării de credite bancare. “Noi trebuie să gândim proiecte şi programe integrate. Nu ajunge să avem bani pentru producție, trebuie să gândim și partea de marketing și vânzare a produselor agricole. Atâta vreme cât nu există centre de colectare a produselor, procesul se blochează. Pe vechea măsură s-au accesat toți banii, problemele sunt însă la vânzare. Trebuie să forțăm zona asocierii și să avem acces la credite și finanțare”, a afirmat Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din Olt. Până la urmă, problema se pare că este una sistemică legată de neacceptarea de către bănci a garantării cu terenul a creditelor, a lipsei intabulării, a procedurilor laborioase de acordare a creditelor și a dobânzilor ridicate la credite. Din acest motiv, cea mai mare parte a proiectelor realizate cu fonduri europene mor în fașă. “Constat și astăzi că principala problemă a celor care accesează fonduri europene este partea de cofinanțare”, a arătat Daniel Constantin. Dacă la noi nu se poate, la vecinii unguri se pare că lucrurile sunt mai simple. „De ce nu fac şi guvernanţii noştri cum a făcut Viktor Orban în Ungaria? Să dea credite cu dobândă redusă pentru micii investitori, nu doar în agricultură, în toate domeniile. E adevărat că ar putea să nu iasă toate afacerile, dar tot ar rămâne ceva şi s-ar dezvolta micile afaceri şi s-ar da de lucru oamenilor”, a punctat George Lazăr, legumicultorul din Argeș. Mult trâmbițata comasare a terenurilor rămâne o prioritate a ministerului Agriculturii când vine vorba despre ferma de familie. “Trebuie să îmbunătățim comasarea. Trebuie să-i stimulăm pe fermieri să se comaseze utilizând instrumentele europene. Primul instrument este plata redistributivă pe 5-10 hectare. Va exista un punctaj suplimentar de 20% fonduri nerambursabile pentru cei care intră într-o formă asociativă”, a punctat Daniel Constantin. (Lumea Satului, AGROstandard)