Într-o piaţă locală a lactatelor estimată la 800 de milioane de euro şi dominată de multinaţionale, o afacere cu brânzeturi specializate, fine, rămâne o activitate de nişă şi, poate tocmai din această cauză, reprezintă o fereastră de oportunităţi pentru toți cei interesaţi de această zonă a industriei alimentare. Antreprenorii care vor să se lanseze într-o astfel de afacere pot beneficia de fonduri europene prin noul PNDR, aferent perioadei 2014-2020.Fondurile, principala problemă   Însă prin noul program, cei care vor să abordeze sectorul prelucrării laptelui vor putea obţine doar 70.000 Euro, ceea ce este insuficient pentru o afacere de acest gen. Deşi posibilităţile de finanţare a unor astfel de afaceri prin noul PNDR sunt limitate, există posibilitatea contractării unui credit bancar sau a folosirii finanţării proprii.   Dar, fiind un business de nişă, fabricile de brânzeturi specializate prezintă avantajul unei competiţii mai reduse. De asemenea, în cazul unei fabrici cu acest profil, costurile operaţionale sunt mai mici şi efectul de sezonalitate mai scăzut. Fabricile de brânzeturi specializate reprezintă o opţiune avantajoasă pentru cei care au deja o fermă de vaci sau sunt crescători de capre, iar o mică fabrică de producţie de brânzeturi specializate ar reprezenta o diversificare a unei afaceri, care le furnizează deja materia primă. Însă şi cei care au la dispoziţie un spaţiu în mediul rural pot reflecta la această idee de afacere, care îşi amortizează investiţia în aproximativ trei ani.   Nişa producţiei de brânzeturi fine cunoaşte un trend ascendent în acest moment, în România, iar acest fapt se datorează şi modului în care au fost primite produsele de acest tip pe pieţele de profil europene. Brânza cu cărbune, brânza cu mucegai sau cea cu ierburi aromate, produse în România, se numără printre preferatele amatorilor de delicatese din Olanda, Belgia şi Italia. Însă, nu numai pe pieţele europene, ci şi pe cele americane sau asiatice, o mare parte a sortimentelor de brânzeturi fine produse în România s-au bucurat de succes. Din păcate, doar câteva fabrici din România exportă în momentul actual sortimente fine de brânză, fie prin aşa- numitul “sistem lohn” (brânza este trimisă în calupuri din România, dar este porționată şi etichetată peste hotare şi vândută, mai apoi, sub numele importatorului), fie sub brandul propriu. Există şi cazuri în care brânza veche, tradiţională, produsă de fabrici din Braşov sau Sibiu este vândută peste hotare sub o marcă românească, fabricile reuşind să îşi impună brandul original pe piaţă.   Isteți și invovatoriCei care vor alege să producă brânzeturi tradiţionale după reţete clasice sau aleg să inoveze și să impună pe piaţă produse originale, fiecare dintre aceştia va avea oportunitatea unei afaceri foarte profitabile. Brânza de capră cu ierburi aromatice, mai puţin apreciată de consumatorii din România, dar foarte apreciată în ţări europene, caşcavalul afumat în lemn de cireş, brânza maturată cu smântână şi seminţe de chimen, brânza cu mucegai nobil, brânza de burduf în diverse sortimente sunt produse cunoscute şi apreciate la export. De altfel, principala modalitate de profit a unei fabrici de brânzeturi specializate este impunerea pe pieţele externe.  Care este investiţia iniţială?   Costurile pentru lansarea unei afaceri în domeniul producerii de brânzeturi specializate sunt destul de mari. Asociaţiile familiale, microîntreprinderile, societăţile cooperatiste de valorificare sau grupurile de producători care vor să-şi lanseze o astfel de afacere pot însă să acopere investiţia iniţială, parte prin accesarea fondurilor europene, parte din finanţare proprie. Construcţia propriu-zisă a spaţiului de producţie poate ajunge la 35.000 de euro, iar dotările şi echipamentele la aproximativ 40.000 de euro. La aceasta se mai adaugă şi valoarea terenului pe care este amplasată construcţia, în cazul în care acesta nu este deja în proprietatea antreprenorului. Asadar, costurile totale se pot ridica la valoarea de 200.000 de Euro.   În cât timp se amortizează?   Deşi investiţia iniţială într-o fabrică de brânzeturi specializate nu este una lipsită de consistență, această activitate poate aduce un profit destul de important. Amortizarea investiţiei iniţiale se poate realiza astfel în maximum trei ani. Un exemplu concret - un kilogram de Emmentaler se obţine din aproximativ 11 litri de lapte, iar randamentul de procesare este de 9%. Un kilogram de Mozzarela se obţine din şapte litri de lapte. La fel şi pentru Feta sau Camembert. În prezent, achiziţiile de lapte conform se fac la preţuri care variază între 0,4-0,7 lei/litru. Astfel, într-o fabrică în care se procesează 40.000 de litri de lapte pe zi se pot obţine zilnic între 3,6 şi 8 tone de brânzeturi speciale, în funcţie de sortimentele produse. Veniturile obţinute sunt de 2-3,5 lei pentru fiecare litru de lapte intrat în producţie, iar profitul net rezultat din procesare este de minimum 20%. Aşadar, chiar dacă suportul european, prin accesarea de fonduri nerambursabile, este pentru această zonă a industriei alimentare de doar 70.000 Euro şi este necesară o suplimentare din fondurile proprii, acestea pot fi recuperate în mai puţin de trei ani.   CASETA:   Modernizarea? Puțin mai târziuModernizarea fabricii poate fi făcută ulterior tot cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. PNDR 2014-2020 are alocată o finanţare europeană în valoare de 8,12 milioane de euro, la care se adaugă şi o cofinanţare din bugetul de stat de 1,34 miliarde de euro, fondul total de investiţii ajungând astfel la circa 9,5 miliarde de euro.Capră sau vacă?   Brânza de capră cu mucegai alb, tip Camembert, este considerată o delicatesă în Occident, însă în România abia în ultimii ani consumul de astfel de produse a început să înregistreze un trend ascendent. Până acum, segmentul produselor din brânză de capră era subdezvoltat la noi, iar mare parte din producţie lua calea exportului, însă în ultima vreme tot mai mulţi oameni de afaceri îşi îndreaptă atenţia spre această nişă. La export însă, situaţia stă cu totul altfel: cehii, ungurii şi slovacii sunt mari amatori de specialităţi de brânză de capră cu mărar sau cu mucegai produsă în România.   Pe piaţa internă însă, brânză de vacă este favorizată de consumatorii din România, probabil şi datorită preţului mai scăzut. Costurile de producţie ale unui kilogram de brânză de capră sunt cu 50% mai mari decât ale unui kilogram de brânză de vacă. Aşa că, la producător, brânză de capră depăşeşte cu puţin peste 14-15 lei şi ajunge la raft şi cu 23 de lei, un preţ mult prea mare pentru consumatorul român, după cum spun producătorii.   Brânzeturile din lapte de capră sunt recunoscute şi pentru valoarea lor nutritivă excepţională, iar în ţările Occidentale există un puternic obiecei de consum în acest sens. Acesta este şi motivul pentru care brânzeturile specializate de capră devin o marfă excepţional de profitabilă la export.