Dintr-o dietă echilibrată nu trebuie să lipsească grăsimile. Aceasta este recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care subliniază că grăsimile ar trebui să reprezinte între 20 şi 35% din aportul caloric zilnic, în funcţie de activităţile fizice şi alţi factori de solicitare a organismului.Acizii grași esențiali, cu adevărat!   Unul dintre motivele pentru care o dietă echilibrată trebuie să conţină o proporţie semnificativă de grăsimi se datorează faptului că organismul uman are nevoie de acizi graşi esenţiali, numiţi astfel tocmai pentru că sunt importanţi pentru menţinerea unei vieţi sănătoase, iar organismul nu-i poate sintetiza. Ca urmare, aceștia trebuie introduşi în dieta zilnică. Conform studiului „Acizii graşi Omega 3 DHA şi EPA – Efecte asupra sănătăţii, recomandări de administrare şi oportunităţi pentru industrie” („Omega 3 fatty acids EPA and DHA. Health effects, intake recommendations and opportunities for the industry”) semnat de dr Eduardo Lopez-Huertas de la Consiliul spaniol pentru cercetări ştiinţifice, consumul de acizi graşi Omega 3 DHA şi EPA ajută la combaterea bolilor cadiovasculare, la menţinerea funcţiei normale a creierului şi vederii şi păstrarea în parametrii normali a nivelului trigliceridelor şi tensiunii arteriale.   Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Asociaţia Americană pentru Sănătatea Inimii, Comitetul ştiinţific de consultaţii pentru o nutriţie sănătoasă din Marea Britanie şi alte organizaţii internaţionale de renume certifică aceste lucruri şi îndeamnă populaţia la o dietă echilibrată, care să includă 2-3 porţii de pește pe săptămână, dintre care una de pește gras. Însă, aceste recomandări ale organizaţiilor internaţionale pentru sănătate şi alimentaţie corectă sunt prea puţin cunoscute sau ignorate total de public.   Un studiu realizat anul trecut (Micha et al., 2015) în 266 de ţări a evidenţiat faptul că zonele din Asia-Pacific, precum Japonia, dar şi ţări europene ca Spania şi Portugalia respectă consumul recomandat de Omega 3 DHA, dar mai mult datorită cutumelor zonelor respective. România apare în studiu în rândul ţărilor cu un consum slab de acizi graşi Omega 3 DHA.  Alternativa pentru a suplini această carenţă sunt alimentele fortificate cu Omega 3. Consumul laptelui fortificat cu Omega 3 DHA a cunoscut un trend ascendant în ultima vreme. În plus, fiind parte a dietei zilnice, alimentele fortificate cu Omega 3 DHA au prezentat mai puţine probleme cu normele de siguranţă alimentară în comparaţie cu suplimentele.   Importanța grăsimilor într-o dietă echilibrată   Trebuie făcută o distincţie între acizii graşi saturaţi, care se caracterizează prin faptul că nu au legături duble în structura lor și acizii graşi nesaturaţi, care au acest tip de legături. Între acizii graşi nesaturaţi există două tipuri – acizii graşi mononesaturați, care au o singură legătură dublă în lanţul de carbon şi acizii graşi polinesaturați, care au mai mult de o legătură dublă. Între acizii graşi polinesaturati putem face distincţia între acizii Omega 6 şi Omega 3, numiţi astfel pentru că se află la doar 6, respectiv 3 legături de carbon faţă de capătul Omega.   Cel mai răspândit acid gras polinesaturat Omega 6 este acidul linoleic. În categoria acizilor polinesaturati Omega 3 există două tipuri: cei cu lanţ scurt de carbon sau alfa-linolenic (ALA) şi acizii cu lanţ de carbon foarte lung eicosapentaenoici (EPA) şi docosahexaenoici (DHA).   Această distincție este importantă pentru că atât beneficiile pentru sănătate şi recomandările acestor două tipuri sunt diferite. Astfel, dacă ALA sunt prezenţi în uleiurile de seminţe, acizii graşi Omega 3 EPA şi DHA sunt de origine marină, prezenţi în special în peştele gras. Efectele Omega 3 DHA și EPA asupra sănătăţiiDHA şi EPA contribuie la funcţionarea normală a inimii şi la păstrarea nivelului trigliceridelor între limitele normale, la menţinerea funcţiei normale a creierului, păstrarea unei vederi normale şi la reglarea tensiunii arteriale (250 mg/zi). De asemenea, consumul de acizi graşi DHA în timpul sarcinii contribuie la dezvoltarea normală a creierului şi a vederii fătului. EPA şi DHA sunt singurii acizi graşi care au efecte benefice asupra inimii şi, totodată, reduc nivelul trigliceridelor şi tensiunii arteriale, însă nu influenţează nivelul colesterolului. Organizaţia pentru alimentaţie şi agricultură a Naţiunilor Unite susţine faptul că DHA şi EPA au efecte benefice asupra funcţionării sistemului nervos central, luptă contra depresiei, tulburărilor bipolare şi cognitive. Surse de Omega 3 DHA şi EPASursa principală de acizi graşi DHA şi EPA sunt fructele de mare şi peste, mai ales cel gras, precum somon, ton, macrou, hering, sardine, peștele-spadă etc. şi uleiurile de pește. Concentraţia mare de DHA şi EPA din pește este o consecinţă a consumului de fitoplancton, bogat în aceşti acizi graşi. Alte surse de DHA şi EPA sunt laptele matern şi algele de cultură. Lactate îmbogăţite cu Omega 3 DHA şi EPA   Lactatele sunt percepute ca alimente sănătoase, însă grăsimea din lapte conţine 70% acizi graşi saturaţi, care pot creşte colesterolul şi totodată incidenţa bolilor cardiovasculare. Tehnologiile performante din industria alimentară permit însă reducerea conţinutului de nutrienţi mai puţin sănătoşi din alimente, precum grăsimile saturate. În urmă cu două decenii, s-a luat hotărârea înlocuirii acizilor graşi saturaţi din unele lactate cu cei mononesaturati şi polinesaturati, care au efecte benefice asupra sănătăţii.   Astfel au apărut lactatele îmbogăţite cu acid oleic, linoleic, alfalinolenic, DHA şi EPA. Un avantaj incontestabil al laptelui îmbogăţit cu Omega 3 DHA faţă de suplimentele cu ulei de pește se referă la absorbţia acizilor graşi. În urma cercetărilor realizate pe grupuri de studiu, s-a demonstrat că forma în care sunt administraţi acizii graşi joacă un rol determinant în producerea efectelor aşteptate. 300 mg de DHA şi EPA adăugate în lapte au dus la îmbogăţirea nivelului de acizi graşi din plasmă cu 25 până la 50% după o perioadă de numai 6 săptămâni (Carrero et al., 2014).   Companiile producătoare au întâmpinat însă două provocări pentru a lansa acest tip de lactate pe piaţă. Prima a fost aceea de a găsi exact acel tip de ulei de pește care să aibă mirosul, culoarea, aroma şi stabilitatea adecvate, iar rezultatul să fie un produs cu aceeaşi dată de expirare și caracteristici cât mai apropiate de produsul standard. Uleiul crud de pește nu poate fi consumat ca atare şi trebuie rafinat. Acest proces de rafinare, care cuprinde în mod normal etape de neutralizare, dezodorizare, filtrare şi stabilizare este cheia pentru ca uleiul rafinat să poată fi folosit pentru a îmbogăţi laptele.   Cea de-a doua provocare a fost legată de etichetarea acestor produse şi recomandările de administrare a Omega 3 DHA, care nu sunt reglementate în toate ţările. În cazul copiilor, un argument pentru a le oferi lapte îmbogăţit cu DHA este că acest acid gras este prezent şi în laptele matern. Însă, în cele mai multe ţări europene există deja recomandarea pentru copii, adulţi şi femei însărcinate sau care alăptează, de a consuma alimente care conţin aceşti acizi graşi. Acest fapt oferă oportunitatea industriei alimentare de a dezvolta noi produse pentru diferite segmente de populaţie și de a se concentra pe o nutriție mai personalizată, ceea ce ajută la modernizarea sectorului lactatelor.