Este foarte clar pentru tot mai mulți fermieri, mai ales pentru aceia care activează în sectorul laptelui, că fără a se asocia nu vor putea să facă față noilor realități ale pieței, fie că am vorbi despre piața laptelui-materie primă, fie, mai mult, a produselor lactate. Tocmai de aceea, actualul PNDR pune un accent mai mare pe sprijinirea formelor asociative și, în special, a formelor asociative integrate.

Un concept de succes   În ultimii ani, România s-a bucurat de creșterea exportului de produse agricole și alimentare. Din păcate, însă, în majoritatea lui covârșitoare, exportul l-a reprezentat materia primă și nu produsul finit. Iar, dacă vorbim despre materie primă, laptele are o situație cu totul specială, față de grâu, porumb etc.. Este greu să amintim vreun fermier care exportă lapte, cum este destul de dificil să vorbim despre exportul românesc de lactate; nu pentru că el nu ar exista, ci pentru că, în comparație cu industriile altor țări, el este farte mic.   Situația laptelui este ceva mai specială în România și din cauza relației dintre fermieri și procesatori. Este foarte adevărat că firme precum Danone sau Hochland, ca să nu amintim decât două, au programe bine conturate, prin care sprijină activitatea fermierilor, în beneficiu comun. Un alt exemplu cât se poate de elocvent este parteneriatul dintre FrieslandCampina și AgroTransilvania Cluster, din care face parte Cooperativa Someș-Arieș, parteneriat care s-a concretizat în mod fericit prin redeschiderea unității de producție a brânzeturilor de Țaga, dintre care, cel puțin ca faimă, brânza de Năsal este lider de gamă.   Desigur, colaborarea dintre FrieslandCampina și clusterul amintit a reprezentat un efort financiar susținut prin forțele celor două părți și, în mai mică măsură a fondurilor europene. Dar, principalii beneficiari ai acestei colaborări au fost fermierii producători de lapte care își pot valorifica o parte din laptele produs în unitatea de procesare pe care acum o au în administrare. Și, tocmai aceasta este ideea: o activitate agrozootehnică integrată, în formă asociativă, poate asigura un viitor de succes.   Un alt exemplu, ceva mai recent, este cel al firmei Cris-Sib Lacto, din Socodor, firmă care aparține unui număr de 16 crescători de ovine care au înființat o asociație, tocmai cu scopul de a controla tot circuitul afacerii, de la creșterea animalelor și producția de lapte, până la valorificarea lui superioară, prin procesarea de înaltă calitate și comercializarea brânzeturilor produse în propria făbricuță. Iar, succesul nu a întârziat să apară, produsele plecând deja la export! Să amintim, în legătură cu oierii din Sibiu și Arad că realizarea proiectului s-a făcut utilizând cca 1,1 milioane de euro, din fonduri europene.   Însă, acum avem de a face cu un nou PNDR. Iar acesta favorizează, pe drept cuvânt, finanțarea asociațiilor sau a cooperativelor agricole, ale căror proiecte vor beneficia de punctaje superioare, mai ales în situația în care vor cuprinde și secții sau unități de procesare. Ori, exact acest lucru înseamnă și conceptul de activitate integrată.   Sprijin direct de la MADR   „Ministerul Agriculturii susține crearea de cooperative care să funcționeze pe principii moderne, întrucât este nevoie de o organizare mai bună în agricultură. Cu cât fermierii se asociază mai mult, cu atât ei devin mai puternici și își pot consolida poziția pe piață, având capacitatea de a livra constant mai multe produse, ceea ce îi va transforma într-un partener mai puternic pentru ceilalți operatori din piață, răspund criteriului de calitate și își pot construi mai ușor anumite facilități, spre exemplu, spațiile de depozitare. România produce suficient, la nivel național. Din păcate, partea de procesare nu este la fel de bine dezvoltată și exportăm materie primă, nu procesată, cum ar trebui. De aceea, vorbim despre grupuri de producători, despre cooperative și integrarea producției pe tot lanțul, pentru a crea profit”, a subliniat în repetate rânduri, ministrul Daniel Constantin.   Totodată, MADR, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală, este într-un proces permanent de colaborare cu instituțiile financiare, pentru a facilita accesul la finanțare al beneficiarilor PNDR. „Se lucrează la înființarea unei bănci de dezvoltare la nivel național, care să ajute la accesarea de fonduri europene. Odată înființată, această bancă ar trebui să vină, în perioada următoare, cu pachete financiare stimulative, pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, cum ar fi dobânzi mai mici, pe care să le negociem cu această bancă, sau o perioadă de rambursare mai mare a împrumuturilor”, a mai precizat ministrul Daniel Constantin.   Sprijinul destinat formelor asociative poate fi acordat și prin următoarele Sub-Măsuri, acestea primind punctaj conform principiilor de selecție specifice:   Sub-Măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole;Sub-Mîsura 4.2 - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole;Sub-Măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice;Sub-Măsura 16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarera grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse;Sub-Măsura 16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese.