De curând, am primit la redacție un foarte interesant studiu de factură legislativă, legat de etichetarea laptelui și a lactatelor. Autoarea materialului este doamna Isabela-Delia Popa, Senior Associate al Casei de Avocatură Bulboacă & Asociații. Considerând că este extrem de interesant, actual și, mai ales, lămuritor în multe privințe, vi-l prezentăm integral:   De unde a aparut necesitatea instituirii unor reguli mai stricte pentru etichetarea laptelui? După un efort legislativ de 13 luni, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 88/2016 privind stabilirea unor masuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspat pentru consum si a produselor lactate ("Legea nr. 88/2016"). Proiectul de lege a fost initiat de 5 deputati si senatori, care si-au fundamentat propunerea pe urmatoarele  argumente:   Regulamentul UE nr. 1169/2011 prevede ca produsele alimentare introduse pe piata incepand cu data de 13 decembrie 2014 trebuie sa respecte normele de etichetare cuprinse in acesta, insa statele membre pot adopta dispozitii privind mentiuni obligatorii suplimentare pentru anumite tari cu respectarea unei anumite proceduri.   Mentiunile de pe eticheta produselor de lapte "Fabricat in Romania" nu corespund adevarului, in contextul in care laptele nu provine de la vacile din Romania, ci produsul este doar ambalat in Romania; Populatia este "in general pacalita" prin utilizarea denumirii de lapte de vaca, sau lapte autentic, deoarece nu este acel aliment care este obtinut direct de la vacile de lapte, ci un amestec de lapte proaspat cu lapte praf, a carui valoare nutritionala este foarte scazuta. Demersul normativ nu si-a propus sa transpund un act juridic de drept european, ci sa creeze un cadru juridic suplimentar in materia etichetarii produselor din lapte.   Era oare necesară o atare incorsetare suplimentară?   1) Potrivit Expunerii de Motive, in forma sa initiala, proiectul de lege cuprindea si articole care inglobau o singura conditionare de etichetare pentru producatori:   Laptele proaspat pentru consum, precum si produsele lactate trebuie sa prevada pe eticheta, in mod obligatoriu, avertizarea cuprinzand sintagma "Confine lapte praf in proportie de ...%" Nerespectarea celor de mai sus fusese proiectata drept contraventie pedepsibila cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. In forma sa finala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, legea cuprinde articole, prin care - in plus fata de conditionarea mai sus indicata, sunt impuse cerinte suplimentare de etichetare, si care se refera in principal la:    ♦ conditiile de utilizare a sintagmelor "Produs natural" si "Produs romanesc";♦ specia de la care provine laptele;♦ informari privind originea si trasabilitatea produselor;♦ indicarea tuturor modificarilor de compozitie.   Cadrul sanctionatoriu este mult mai strict si cu impact mult mai mare asupra business-ului producatorilor de produse din lapte: daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiune, nerespectarea prevederilor in materie de etichetare constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei. In plus, producerea, expunerea spre vanzare si/sau vanzarea de lapte proaspat pentru consum, stiind ca este obtinut din inlocuitori de lapte, se va sanctiona cu amenda intre 20.000 Si 25.000 de lei, precum si cu retragerea autorizatiei de functionare a producatorilor sau comerciantilor timp de sase luni.    

1. Radiografia cerinţelor suplimentare de etichetare - informaţii de bază

  Informaţii obligatorii care trebuie inscripţionate pe câmpul vizual — în lumina Legii nr. 88/2016 Informaţii obligatorii care trebuie inscripţionate pe câmpul vizual — în lumina Regulamentului UE nr. 1169/2011   ♦ denumirea produsului alimentar; ♦ lista ingredientelor folosite; ♦ N/A ♦ cantitatea netă a produsului alimentar; ♦ data durabilităţii minimale sau data-limită de consum; condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare; ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum; denumirea ambalatorului şi marca de identificare; numele, denumirea comercială şi adresa procesatorului din sectorul laptelui pentru consum; declaraţia nutriţională; conţinut de grăsime exprimat în procente; procesul de tratament termic utilizat, pasteurizat, sterilizat, ultra pasteurizat; condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare. ♦ denumirea produsului alimentar;   Lista ingredientelor   Orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa II (Substanţe care cauzează alergii sau intoleranţe) sau provenit dintr-o substanţă sau dintr-un produs menţionat în anexa II (Substanţe care cauzează alergii sau intoleranţe) care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi formă modificată;   Cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; cantitatea netă de produs alimentar; data durabilităţii minimale sau data-limită de consum; condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare; ţara de origine sau locul de provenienţă a laptelui şi/sau a laptelui utilizat ca ingredient în produsele lactate; N/A   Numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din sectorul alimentar sub a cărui denumire sau denumire comercială se comercializează produsul alimentar sau, după caz, a importatorului pe piaţa Uniunii Europene; O declaraţie nutriţională; N/A N/A   ♦ instrucţiuni de utilizare, în cazul în care omiterea lor ar îngreuna utilizarea corectă a produsului alimentar.    

1. Radiografia cerinţelor suplimentare de etichetare - informaţii speciale

  Informaţii obligatorii care trebuie inscripţionate pe câmpul vizual — în lumina Legii nr. 88/2016

1. SPECIA DE ANIMALE DE LA CARE PROVINE LAPTELE: pentru laptele şi produsele lactate care provin de la alte specii de animale decât de la vaci de lapte se specifică specia de la care provine.

1. MODIFICĂRILE DE COMPOZIŢIE: modificările de compoziţie se specifică pe etichetă: îmbogăţirea laptelui în proteine lactice, săruri minerale sau vitamine, reducerea conţinutului de lactoză prin conversia în glucoză şi galactoză

1. UTILIZAREA MENŢIUNII "PRODUS NATURAL": va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de i00% ca materie primă laptele crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf.

1. UTILIZAREA MENŢIUNII "PRODUS ROMÂNESC": va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de i00% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.

1. INDICAREA PROCENTULUI DE LAPTE PRAF: produsele lactate trebuie să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma "Conţine lapte prafîn proporţie de %"

1. MODALITATEA DE INSCRIP'TIONARE: etichetele pentru lapte proaspăt pentru consum şi produsele lactate trebuie să fie inscripţionate clar, uşor de înţeles pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor.

  Controversata prevedere legală privind menţiunea "Produs Românesc"  Potrivit Regulamentului UE nr. 1169/2on, ţara de origine sau locul de provenienţă trebuie să fie menţionate în următoarele cazuri: I. Când aceasta e obligatorie prin legislaţia UE specifică (verticală) (de exemplu: carne de vită, ulei de măsline, miere, etc). II. Pentru carnea de porc, carnea de oaie, carnea de capră (proaspătă, refrigerată sau congelată), conform celor clasificate în Anexa XVI. III.   Acolo unde omisiunea menţionării ţării de origine sau locului de provenienţă poate induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata ţara de origine sau la adevăratul loc de provenienţă al alimentului, în special dacă informaţia care insoţeste produsul sau eticheta în ansamblul ei ar sugera în alt fel că produsul are o altă ţară de origine sau un alt loc de provenienţă. În cazul produselor lactate, ar putea deveni incidentă doar situaţia III. Statele membre pot impune reguli naţionale cu privire la etichetarea obligatorie a originii/provenienţei numai acolo unde este o legătură demonstrată între anumite calităţi ale produsului alimentar şi origine/provenienţă.   Raportul de evaluare întocmit de Comisia Europeană cu privire la necesitatea indicării ţării de origine sau a locului de provenienţă în cazul produselor lactate , publicat pe 20 mai 2015, a relevat faptul că o atare indicaţie pe etichetă se poate face doar voluntar, nefiind firesc ca obligaţii de etichetare în acest sens să fie impuse operatorilor de pe piaţa laptelui. În mod cert, Comisia Europeană nu intenţionează să adopte nici un act normativ care să instituie o atare obligaţie.   Principalele probleme pe care le ridică adoptarea Legii nr. 88/2016   Paralelismul legislativ Etichetarea produselor din lapte este reglementată, în prezent, în baza următoarelor acte normative:   ♦ HG nr. io6/2o02 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare; ♦ OUG nr. 97/2ooi privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare; ♦ Legea nr. 296/2oo4 privind Codul Consumului, cu modificările şi completările ulterioare; ♦ Regulamentul UE nr. 1169/2ou privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, cu modificările ulterioare. Legea nr. 86/2o16 creează - din păcate - un paralelism legislativ, aceasta fiind concepută şi adoptată ca un nou act normativ în materie, şi nu ca un act modificator al cadrului legal deja existent. Revine, astfel, operatorilor din industria laptelui sarcina de a corela prevederile tuturor actelor normative mai sus menţionate, în vederea conformării şi evitării aplicării de către autorităţi de sancţiuni contravenţionale. 4.2   Incertitudinea cu privire la termenul la care Legea nr. 88/2m6 va intra în vigoare Potrivit prevederilor Art. i3 din Legea nr. 88/2016, aceasta va intra în vigoare în termen de qo de zile de la data comunicării deciziei Comisiei Europene. Fără îndoială, textul de lege creează confuzie. Pe cale de explicaţie, statele membre care intenţionează adoptarea unor cerinţe suplimentare în materie de etichetare (în plus faţă de cele indicate în Regulamentul UE nr.1169/2on), au obligaţia de a notifica Comisia Europeană şi celelalte state membre în legătură cu măsurile avute în vedere şi specifică motivele care stau la baza lor.   În atare condiţii, România va putea aplica pe deplin prevederile Legii nr. 88/2016 în următoarele condiţii: ♦ în termen de 3 luni de la data notificării Comisiei Europene; si numai dacă: ♦ avizul Comisiei Europene nu este negativ / Comisia nu a furnizat nicio decizie în acest sens.   În cazul în care avizul Comisiei Europene este negativ, se declanşează automat o procedură de examinare, pentru a se verifica posibilitatea aplicării actului normativ, sub rezerva unor modificări corespunzătoare. Procedura de examinare poate dura câteva luni de zile. Cu alte cuvinte, doar în măsura în care România va reusi să convingă Comisia Europeană cu privire la faptul că cerintele suplimentare de etichetare au o justificare reală (în sensul că există o legătură demonstrată între anumite calităţi ale produsului alimentar si origine/provenientă), Legea nr. 88/2o16 va intra în vigoare cel mai devreme în termen de cel putin 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial - deci cel mai devreme în luna noiembrie 2o16.   Nu poate fi exclusă însă nici ipoteza unui aviz negativ al Comisiei Europene (inclusiv ulterior procedurii de examinare), ceea ce ar însemna că Legea nr. 88/2o16 - desi adoptată şi publicată în Monitorul Oficial al României - nu va produce efecte. În plus faţă de cele de mai sus,. Comisia Europeană poate propune noi amendamente cu privire la Legea nr. 88/2o16, ceea ce va presupune parcurgerea unui noi proces legislativ de modificare a legii în discuţie.   Alte probleme pe care le ridică adoptarea Legii nr. 88/2016   Investiţii suplimentare majore necesare a fi făcute de către operatorii din industria laptelui Noua reglementare în materia etichetării produselor din lapte vizează procesatorii de lactate şi brânzeturi, o industrie de peste 4,1 miliarde lei, care în 2o1.4 număra  44 de companii potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor, citate de Ziarul Financiar. Statistica a fost realizată după ce peste so de fabrici de lapte din România, reprezentând aproape o treime din total, s-au închis în anul 2o14 din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi creşterii costurilor de producţie, potrivit Mediafax, care citează surse din cadrul Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui - APRIL. Potrivit datelor disponibile public, la începutul anului 2o14, în România funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate sanitar-veterinar, potrivit APRIL. La i aprilie 2o14, numărul fabricilor scăzuse la 52, iar la finele anului,  la 35.   Cauzele au fost: creşterea costurilor de producţie, tendinţa supermarketurilor de a renunţa tot mai des la laptele produs în România în favoarea mărcilor proprii (provenite din ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia) mult mai ieftine şi în stocuri mari ca urmare a embargoului impus de Re-calibrarea etichetelor şi noul proces de etichetare, impus în baza prevederilor Legii nr. 88/24316, vor presupune - invariabil - investiţii majore necesar a fi făcute de către operatorii din industria laptelui. Fără atare prevederi legislative vor afecta atât procesatorii ca capital românesc, cât şi procesatorii cu capital străin care activează pe piaţa din România, potrivit datelor centralizate de Fabrica de Lapte - Revista Specialistilor din Industria Lactatelor, disponibile la adresa de website htto://www.fabricadelaute.ro/importurile-in-crestere-de-lante-brut-inchid-zeci-de-intreprinderi-romanesti, accesat la data de 27 mai 2o16.   Din păcate, acest aspect nu a fost avut în vedere în cadrul procesului legislativ la care a fost supusă Legea nr. 88/2016. Proiecţia investiţională devine cu atât mai sensibilă cu cât termenul de intrare în vigoare a noilor prevederi este incert, fiind direct influenţat de decizia Comisiei Europene privind aplicabilitatea noilor prevederi. Gradul de incertitudine creşte exponenţial, mai ales în contextul în care nu există informaţii publice privind demersurile întreprinse de România în sensul notificării - dacă a fost demarată procedura notificării, care este conţinutul acesteia, stadiul actual al discuţiilor instituţionale dintre România şi forul european.   NOTA: Precizăm că acest material conţine informaţii şi comentarii cu caracter general, neavând rolul unei consultaţii juridice sau fiscale. În cazul în care doriţi informaţfi suplimentare cu privire la aspecte juridice sau fiscale specifice, vă rugăm nu ezitaţi să ne contactaţi.