Înființat inițial ca standard comercial și de calitate și comerț în relația dintre Statele Unite și Australia, Codex Alimentarius a fost adoptat de FAO drept standard de principii general-valabile care guvernează toate celelalte sisteme de standardizare. Deopotrivă, apărat și controversat, Codex Alimentarius este văzut în ultimii ani ca instrument principal de globalizare, în domeniul industriei alimentare. Mai puțin vizibile, acțiunile întreprinse în numele acestui standard internațional, care are ambiția de a prevala în fața tutror celorlalte, se derulează cu maximă intensitate. Tocmai de aceea, ilustrăm o parte din aceste acțiuni cu demersurile care s-au întreprins în ultimul an, în legătură cu unul dintre cele mai consumate produse, brânza topită, dar și cu acțiuni care vizează celelalte produse lactate.Brânza topită, motiv de dispută   Conținutul minim de brânză din brânza topită a rămas un punct controversat în discuțiile la nivel internațional organizate de Comisia Codex Alimentarius. Ultima, a avut loc în cursul lunii august, la Berna. În cadrul reuniunii, cei care sunt în favoarea procesului de stabilire a standardelor Codex au subliniat importanța acestora, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Avocații Codex-ului au afirmat că un standard internațional, a cărui dezvoltare este condusă de Noua Zeelandă, secondată de Uruguay, ar oferi certitudini cu privire la așteptările privind compoziția produsului, etichetarea și comerțul echitabil.   Cu toate acestea, cei care sunt împotriva adoptării unui standard global au afirmat că este prematur să se adopte o astfel de măsură, fără să se convină asupra unor aspecte precum conținutul minim de brânză din brânza topită, fără de care standardul nu ar fi semnificativ. Ei au adăugat că sunt necesare eforturi suplimentare cu privire la dezvoltarea unei liste de aditivi alimentari corespunzători, punând sub semnul întrebării domenii cum ar fi brânza topită cu aromă și brânzeturile tartinabile.   Alții au obiectat că intervenția de limitare a ingredientelor, peste cele existente, ar ridica obstacole în calea unui comerț liber! Ca urmare, deocamdată, standardul nu se aplică în cazul preparatelor de brânză topită, brânzeturi tartinabile și alimente care includ brânza topită. În final, Comisia a adoptat un proiect de standard, propus pentru Etapa a V-a de implementare generalizată, menționând rezerve din partea Egiptului și ale Uniunii Europene.   Diferențe de opiniiReprezentanții UE au solicitat Noii Zeelande să convoace un grup de lucru pentru a lămuri problemele nerezolvate. Finalizarea lucrărilor este planificată să aibă loc în februarie, anul viitor, atunci când se speră să fie adoptat un standard global.   Într-un raport care rezumă observațiile, transmise printr-o circulară, cu privire la proiectul de standard, se afirmă: ”Raportul Grupului de lucru și comentariile relevă faptul că diferențele de opinie continuă și nu este nici adecvat, nici posibil, să se includă o cifră de conținut minim specific, de brânză, în proiectul de standard propus.” La final, unii delegați au sprijinit specificarea conținutului minim de brânză, în timp ce alții au fost fericiți să-l lase nespecificat, atât timp cât informațiile sunt disponibile pe etichetă.   Suplimentar, reprezentanții din Noua Zeelandă au vorbit despre progresele înregistrate cu privire la definirea domeniului de aplicare și definirea produsului, în utilizarea de gelatină și de amidon, stabilizatori și emulgatori, precum și dispozițiile pentru etichetarea alimentelor și informarea consumatorilor.   Concluzionând, Sesiunea Comisiei Codex Alimentarius, a fost de acord să înceapă să lucreze la un standard general pentru brânza topită. Reactivând Comitetul Codex pentru Lapte și Produse Lactate (CCMMP), s-a afirmat că standardele actuale au fost revocate (de jure), încă din 2010, în urma unei recomandări ale CCMMP, care susține că sunt depășite. De aceea, CCMMP încearcă să dezvolte un standard revizuit. De cealaltă parte, 27 de țări, au declarat că există standarde naționale pentru brânza topită, dar modul de aplicare variază semnificativ: unele țări standardizează conținutul de brânză ca parte din amestec,  altele, ca proporție din produsul finit, uneori se calculează ca "bază de ansamblu", iar, alteori, ca bază de "substanță uscată ".   Nou standard pentru zer   Anterior, însă, în luna iulie, doi înalți membri ai IDFA au participat la o altă reuniune a Comisiei Codex Alimentarius. Astfel, Argila Hough, IDFA Group Senior Vicepresident și John Allan, IDFA Vicepresident al Departamentului de Reglementare, au reprezentat interesele membrilor, în legătură cu unele aspecte deosebit de relevante, pentru produsele lactate. În raportul pe care l-au înaintat Comisiei, aceștia au afirmat:   ”După ani petrecuți în încercarea de a ajunge la un acord, cu privire la caracteristicile specifice ale produselor lactate, Codex trebuie să fie de acord să schimbe tactica și să încerce să dezvolte un standard mai general, care trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să asigurare un standard recunoscut pentru o serie de produse care sunt consumate pe scară largă în multe țări;
• Să contribuie la siguranța alimentară, prin detalierea metodelor adecvate de prelucrare (tratament termic) și compoziția;
• Să asigurare practici corecte în comerțul alimentar, prin asigurarea unui standard recunoscut în relațiile bilaterale de export-import, precum și etichetarea unor informații semnificative, cum ar fi declarația de ingredient și compoziția produsului;
• Să satisfacă nevoile țărilor în curs de dezvoltare prin furnizarea unor standarde naționale mai consistente, iar pentru produsele lactate o durată de depozitare relativ lungă;
• Să evite inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la aceste produse și să ofere o mai mare transparență în comerțul internațional.”

  Oponenta principală a IDFA a fost delegația Statelor Unite, care a susținut prin intermediul unei Declarații: ”Statele Unite ale Americii afirmă că nu există nicio dovadă de probleme de siguranță sau comerciale, care ar necesita un nou standard, în afară de necesitatea eliminării limitelor în practica de producție și comercială"(sic!). Iar, în continuare, se afirmă (cu trimitere la Uniunea Europeană și IDFA-n.n.): "Diferite entități Codex au încercat să creeze un standard de calitate, dar fără succes. De fapt, efortul de a crea un standard general trebuie canalizat în sensul acordării deplinelor libertăți”.   Luând act de ambele poziții, cea a IFDA și cea a Statelor Unite, Comisia a fost de acord să reactiveze Comitetul Codex pentru lapte și produse lactate (CCMMP), pentru a conduce această lucrare. Noua Zeelandă continuă să joace rolul principal, în calitate de președinte al CCMMP, cu Uruguay în rol secund. IDFA va continua și ea să participe la acest proces, susținând inclusiv o propunere daneză, pentru dezvoltarea unui standard Codex pentru zer.   Americanii vor libertate totalăDar, printre atâtea formulări diplomatice, răzbat probleme și mai grave. Mai precis, ca parte de negociere a viitorului TTIP, IDFA este îngrijorată de faptul că un standard  Codex, așa cum vor Statele Unite, ar permite generalizarea comercializării lactatelor de calitate inferioară, similare celor de pe piața americană. În acest sens, John Allan, declara la finalul reuniunii de la Geneva:   "Lucrăm cu sârguință pentru a ne asigura că SUA vor accepta standardizări pentru produse lactate recunoscute pentru calitatea lor înaltă”. Desigur, prin aceasta se urmărește și protejarea intereselor comerciale ale producătorilor de lactate din Uniunea Europeană, sau, mai bine spus, acesta este principalul motiv care argumentează atitudinea IFDA.   La rândul său, Argila Hough, a anunțat: ”Comitetul Codex pentru lapte și produse lactate, condus de Noua Zeelandă, este acum însărcinat să convoace un sub-comitet care să continue lucrările la proiect, luând în considerare organizarea unei reuniuni, pentru a rezolva problemele restante. Una dintre acestea o reprezintă stabilirea limitelor maxime de reziduuri (LMR), în lapte, dar și utilizarea somatotropinei recombinante (rBST), un medicament de uz veterinar utilizat pentru creșterea producției de lapte”.   Piețele naționale vor fi anihilate   Comisia cuprinde 185 de state membre, plus Uniunea Europeană. Deciziile Codex privind standardele pot avea un impact semnificativ asupra membrilor IDFA, care exportă produse lactate, deoarece multe standarde ale Codex sunt adesea adoptate de țările importatoare și sunt folosite pentru a rezolva disputele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.   Dar, după cum vedem, problemele sunt multe și grave, la nivel internațional, generate de interesele total divergente dintre principalii actori de pe piața montială a laptelui și a lactatelor. Aparent, președinția Noii Zeelande și vicepreședinția Uruguayului, dau o notă de neutralitate Comisiei Codex pentru lapte și lactate, însă lucrurile nu stau deloc așa; pentru că, nu poate fi omisă influența uriașă pe care o are sectorul neo-zeelandez al laptelui, pe piața mondială, cum nu putem omite nici statutul de purtător de cuvânt al Uruguayului, pentru țările Americii Latine, o piață uriașă.   Dar, ca o concluzie, se desprinde o altă idee, cu mult mai importantă, pentru că, băgați de seamă, de fapt, toată lumea dorește un standard global, doar că fiecare parte îl vrea cât mai favorabil, ei. Așadar, pas cu pas, se merge spre globalizarea standardelor, fie ele de producție, fie de comerț. Nimeni nu refuză ideea! Nu contează că lucrurile trenează și este mai puțin important că negocierile durează ani și ani. În fond, sunt atâtea interese de echilibrat. Dar, cu toții trebuie să fim conștienți că, mai devreme decât ne-am aștepta, toate principiile globalizării vor fi impuse direct, pe toate piețele, indiferent cât de mici vor fi ele.Iar pe aceste piețe nu vor avea loc decât cei mari. Restul? Ca în imaginea de deschidere a articolului.P.S.: Ca notă strict personală a autorului: Recitind ce se clocește, realizez că dezbaterile privind Legea 321 devin ridicole!