Exista multe boli care pot fi găsite în cadrul turmelor de vaci de lapte, iar prevenirea acestora, prin asigurarea celor mai bune practice de management este destul de deficitară în fermele de lapte ecologic. Atunci când boala se produce, este esențială diagnosticarea timpurie și intervenția, iar tratamentele alternative trebuie să fie introduse din vreme și mult mai intens, decât cele convenționale, potrivit www.nofany.org.Boala hardware   Boala hardware se manifestă atunci când o vacă înghite un obiect străin(de obicei un metal), care se depune în reticul. Contracțiile rumenului poate fi cauza pentru care acest obiect produce o gaură în reticul, cauzând astfel inflamație și infecție. Semnele de boală hardware variază în severitate cu nivelul de inflamație și infecție. Vacile pot înghiți obiecte care nu le pun în pericol stomacul și care pot rămâne acolo fără probleme, fiind descoperite doar la sacrificarea acestora. Însă vacile care au stomacul perforat, se recunosc după faptul că umblă cu spatele arcuit și sunt reticenta la a mânca. Alte simptome includ digestia încetinită sau absența contracțiilor ruminale, febra. În cazul în care obiectul a pătruns și a provocat infecția în jurul inimii, atunci s-ar putea depista sunete anormale ale inimii (un zgomot ca acela de la mașina de spălat), atunci când se ascultă la un stetoscop. Dacă semnele severe sunt prezente (febra și dureri) îndepărtarea chirurgicală a obiectului străin este absolut necesar. În cazul în care animalului i se administrează antibiotic, atunci acesta trebuie scos din producția ecologică. Dizenteria de iarnă   Această tulburare digestivă se caracterizează printr-un debut actual al  diareei grele, apoase, cauzată de un coronavirus. Ea apare frecvent în timpul iernii, în adăpost (lunile noiembrie-martie) și se răspândește cel mai probabil, din cauza contactului apropiat. Odată ce boala s-a declanșat, de obicei afectează toate animalele adulte din turmă. Cu toate că rareori este o boală fatală, dizenteria provoacă o scădere a producției de lapte. Tratamentul dizenteriei de iarnă este unul de susținere: vacile trebuie să aibă acces permanent la apă, pentru a nu se deshidrata. Cele mai multe animale vor continua să mănânce și să bea pe tot parcursul bolii. După ce acest episod de dizenterie a trecut, animalele vor fi imune această boală pentru câțiva ani!   ”Balonarea”   Balonarea  este cauzată de o acumulare de gaze în rumenul vacii. Se încadrează, de obicei, într-una dintre cele două categorii: spumoasă sau carbogazoasă. În cazurile ușoare, vaca eliberează gazele, dar în cazul în care se produce o fermentație anormală, gazele pot umple rumenul. Ori, rumenul mărit pune presiune pe vasele de sânge și restricționează respirația, ceea ce, în cazul în care nu este tratată, ea poate duce la moartea animalului.   Mai frecventă, la animalele tinereBalonarea (cu aer) apare cel mai frecvent la animalele tinere, care pasc pe pășuni de leguminoase luxuriante (în special trifoi). Umezeala din pășune (ploaie sau rouă) provoacă apariția balonării, în special în timpul primăverii sau la începutul anului, din cauza fermentației rapide a acestor furaje. Atunci când se întâmplă acest lucru, proteinele solubile sunt eliminate rapid și atacate de bacteria provocatoare de mâzgă. Mâzga formează o spumă de proteine și gaze de fermentație care sunt acumulate în acest strat și pe care vaca nu le poate expulza. Principalele moduri în care se poate preîntâmpina această balonare sunt: permiterea treptată a accesului la pășunile leguminoase; hrănirea vacilor cu fân uscat în hambar înainte ca acestea să fie lăsate să pască afară; evitarea scoaterii vacilor la pășune când aceasta este umedă, fiind recomandat ca să se aștepte până când razele soarelui vor usca pășunile.   Tratamentul vacii împotriva balonării este următorul:administrarea de poloxanele, care este permis doar pentru a reduce balonarea, dar în niciun caz nu trebuie dat preventiv; restricționarea scoaterii vacii la pășune și alimentarea acesteia doar cu fân uscat; vaca trebuie obligată să stea în picioare, pentru a elimina gazul mai ușor; se poate pune un băț în gura vacii, pentru a încuraja salivația, în cazurile severe se introduce un tub stomacal. În situațiile de urgență, care pun în pericol viața animalului, se face o gaură în rumen, operație care va fi efectuată numai de către medicul veterinar. Bolile respiratorii   O altă provocare majoră o reprezintă bolile respiratorii la bovine, care pot însemna un canal de pierderi economice majore la fermele ecologice, provocând pierderi de producție, creșterea costurilor forței de muncă, sacrificarea prematură și chiar decesul acestora. Boala tractului respirator superior (URD) afectează nările, gâtul și traheele, iar pneumonia (boala tractului respirator inferior) afectează arborele bronșic și plămânii. Bolile respiratorii sunt cauzate de o varietate de motive și cel mai adesea sunt declanșate de factorii stresanți de mediu. Factorii de stres includ umiditatea, praful, deshidratarea, gazele iritante din gunoiul degrajd și deficiențele nutriționale. Schimbările bruște de vreme, transportul bovinelor, ventilația slabă din hambare, toate aceste cauze pot declanșa focare ale bolilor respiratorii. Semnele bolilor respiratorii indică dacă nivelul tractului respirator superior sau inferior este afectat, dar și gradul de severitate al bolii. URD poate fi caracterizată prin descărcarea de la nas și a ochilor, prin tuse, sau sunete puternice scoase în timpul respirației. Semnele de pneumonie includ febră, depresie, lipsa poftei de mâncare, tuse severă. Cele mai bune practici de management   În aceste condiții este obligatoriu de a se asigura câteva condiții. Una dintre acestea vizează îmbunătățirea ventilației. Vacile care sunt scoase la pășune au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de boli respiratorii decât vacile care stau într-un hambar prost ventilat. Un alt pas deosebit de important este vaccinarea acestora: dacă boala respiratorie este o problemă care s-a extins la toată ferma, sau dacă au fost bovine noi introduse în fermă, atunci trebuie luată în considerare vaccinarea tuturor vitelor. Vaccinările ar trebui să cuprindă IBR, PI3, BVD (tip I și II), BRSV, Pasteurella. Un alt element important este dat de calitatea alimentelor, întrucât praful de fân de calitate proastă poate crește riscul de boli respiratorii într-un număr mare. Praful de fân, care poate cuprinde spori de mucegai, poate acționa ca un irritant fizic asupra sistemului respirator și poate declanșa reacții alergice și pneumonie neinfecțioasă (pneumonie interstițială).   Administrarea de anticorpi pasiviBovinele pot fi ajutate prin administrarea de anticorpi pasivi, care, deși nu sunt eficiente în cazul pneumoniei virale, sunt eficiente pentru pneoumonia Pasteurella. Pot fi administrate vitamine preparate injectabile cu vitamina B și C, ambele fiind buni anti-oxidanți, alături de administrarea unor anti-inflamatoare (aspirină sau flunixină), pentru a reduce febra și a preveni deteriorarea plămânilor. Dacă animalul nu răspunde la aceste tratamente, atunci trebuie intervenit imediat cu antibiotic, pentru a preveni suferința.   În orice caz, un sistem organic bun și un sistem de sănătate holistică va îmbunătăți în mod natural sistemul imunitar al vacii. O înțelegere fundamentală a imunității bovinelor este de natură să ajute la rezolvarea problemelor atunci când apare boala și ajută la luarea deciziilor de management educat pentru a spori imunitatea fermei. Componentele sistemului imunitar, care oferă un strat de imunitate sunt: pielea și mucoasele, care sunt prima linie de apărare împotriva bolii. La fel de importante sunt globulele albe, care, atunci când se confruntă cu boala, acestea cuprind agentul și trimit reacții chimice de avertizare pentru organism. Importante sunt și limfocitele, care produc anticorpi împotriva agenților patogeni. Nu în ultimul rând, cea mai bună situație pentru a preveni toate aceste boli este vaccinarea animalelor, ceea ce programul USDA permite!