”România poate susține un deficit de 1,2 %”, a afirmat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, acela care a adăugat: „De ce 1,2% din PIB deficit bugetar în 2016? De ce ne raportăm la acest 1,2%? Gu­ver­nul nu poate sta în acest deficit. Eu nu spun că trebuie să creştem pe datorie, dar trebuie să fim mai pozitivi. De ce să fim noi campioni la MTO (Medium Term Obligation - n.red.) când alţii cheltuiesc şi astfel se dezvol­tă?“.

  „O administraţie trebuie să-şi asume o politică anume. Prin decizia de retrimitere a Codului fiscal în Parlament pre­şedintele Klaus Iohannis a creat o breşă. Există această tripletă guvern - Par­lament - preşedinte. Dacă preşedintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamen­tului exista un consens. Aşa ai creat o breşă în faţa pieţelor. Laşi sentimentul că, dacă vine un alt guvern nu va pune în practică măsurile adoptate“, spune ministrul finanţelor. Faptul că şi guvernatorul Mugur Isă­rescu a avut obiecţii faţă de nivelul major al relaxării fiscale este firesc, din punctul de vedere al ministrului, care punctează însă că o astfel de abordare este „conservatoare“. „Trebuie să avem o abordare mai în­drăzneaţă. Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.“, a adăugat domnul Teodorovici în cadrul unui interviu acordat Ziarului financiar. România a avut în 2014 un deficit bugetar de 1,9%, sub ţinta stabilită de legea bugetului. Însă România şi-a asumat în faţa UE o ţintă de deficit bugetar de 1,2% în 2016, astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit structural de 1% din PIB stabilită prin MTO (obiectivele pe termen mediu) constrângătoarea directivă de rigoare bugetară a UE pe care România a inclus-o în legislaţia internă în 2012, în timpul guvernului Ungureanu. Depăşirea ţintei de deficit de 1,2% din PIB în 2016, din cauza măsurilor de relaxare fiscală, a fost ra­ţiu­nea oficială pentru care pre­şedintele Klaus Iohannis a retrimis săptămâna trecută legea codului fiscal în Parlement.