Tehnologii

452

Relația dintre risipa alimentară și emisiile de carbon

autor

MeetMilk.ro

distribuie

O nouă cercetare citată de FoodNavigator sugerează că risipa de alimente – o mare parte care vine pur și simplu de la oamenii care nu mănâncă ceea ce cumpără – este o problemă mai mare decât se credea anterior, care, dacă se reduce la jumătate, ar ajuta la eliminarea a aproximativ un sfert din emisiile totale de gaze cu efect de seră din sistemul alimentar global.

O treime din alimente sunt aruncate

Este deja o statistică familiară că aproximativ o treime din toate alimentele produse sunt pierdute sau irosite în fiecare an. Atât de mult încât, dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi, din cauza eliberării de gaze nocive cu efect de seră în atmosferă, pe măsură ce se descompun în gropile de gunoi, ar fi al treilea cel mai mare emițător, după SUA și China.

De asemenea, este adesea raportat că sistemul alimentar global emite un sfert până la o treime din gazele cu efect de seră la nivel mondial. Acum, iată un nou număr: aproximativ jumătate din aceste emisii din sistemele alimentare provin din pierderea și risipa de alimente. În plus, peste o treime din emisiile generate de risipa de alimente provin din alimentele aruncate de consumatori.

De ce este acest lucru important? Acesta sugerează că pași simpli din partea oamenilor pentru a preveni pierderea și risipa de alimente în casele lor ar contribui într-un mod semnificativ pentru a reduce impactul negativ mult defamat pe care sistemul alimentar îl are asupra mediului.

Un studiu publicat recent în Nature Food a analizat 54 de produse alimentare și 164 de țări și regiuni. Ea a estimat că emisiile globale din risipa de alimente în 2017 au totalizat 9,3 miliarde de tone echivalent CO2 – mai mult decât dublu față de estimările anterioare.

Risipirea alimentelor este alcătuită atât din pierderile de alimente (care au loc în fazele de producție, depozitare, procesare și transport), cât și din risipa de alimente (care sunt aruncate de consumatori, comercianți cu amănuntul sau furnizorii de servicii alimentare).

Acestea fiind spuse, alimentele aruncate de consumatori au reprezentat aproximativ 35,5% din totalul emisiilor risipite de alimente, arată studiul. Aceste emisii au fost mai mari decât alimentele aruncate de angrosişti, comercianţi cu amănuntul şi comercianţi, care au reprezentat aproximativ 11% din total, restul provenind din alte etape ale producţiei alimentare.

Prima problemă mondială

Risipirea alimentelor de către consumatori este o problemă mai mare în SUA și China. Potrivit studiului, o treime din emisiile cauzate de risipa alimentară de la consumatorii din China și SUA sunt comparabile cu emisiile de GES generate de toate etapele de procesare și transport la nivel global. Între timp, patru țări non-europene – Brazilia, China, India și SUA – sunt responsabile pentru aproximativ 40% din toate emisiile risipite de alimente, a adăugat cercetarea.

Dar consumatorii europeni nu sunt fără vină, iar risipa alimentară de către consumatori este o problemă pentru întreaga lume occidentală cu venituri mari. Aproape jumătate dintre părinții din Marea Britanie, de exemplu, recunosc că aruncă alimente care sunt încă comestibile sau care pot fi consumate în siguranță, au descoperit recent cercetări recente ale producătorului de biscuiți cu cremă Jacobs.

Principalele motive care pot fi citate sunt:

pachetele fiind deschise prea mult timp; prea multă mâncare cumpărată la cumpărături; oameni care nu știu ce să facă cu mâncarea rămasă. Aproape jumătate dintre respondenți au spus că în mod regulat aruncă resturile de la mesele anterioare. Peste o treime se luptă să mănânce toate fructele și legumele proaspete pe care le cumpără.

Alte cercetări au avertizat că problema risipei de alimente se va agrava, deoarece țările emergente precum China și India continuă să adopte stiluri de viață nutriționale occidentale.

PIB-ul și educația

Autorii studiului Nature Food au remarcat că pierderile de alimente (legate de etapele de producție, depozitare, procesare și transport) sunt mai mici în țările cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mare, datorită disponibilității tehnologiilor avansate și ecologice pentru tratarea deșeurilor.

Țările cu venituri mari ar trebui să se concentreze pe reducerea risipei alimentare și pe promovarea dietelor pe bază de plante (mai multe despre acest punct mai târziu), au spus ei. În schimb, țările cu venituri mici ar putea acorda prioritate evitării pierderilor de alimente din producție și implementarea tratării adecvate a deșeurilor folosind tehnologii adecvate.

Deci, putem estima cât de mai puține ar fi emisiile globale ale sistemului alimentar dacă risipa alimentară cauzată de consumatori ar fi redusă semnificativ? Într-adevăr, Ke Yin, cercetător la Universitatea Forestieră Nanjing și unul dintre autorii studiului, a declarat pentru FoodNavigator. „Ar fi mult mai puțin”.

Pentru a reduce pierderile și risipa de alimente în faza de consum, autorii studiului au scris că „să susțină comportamente raționale de consum de alimente și tehnologii avansate pot fi ambele utile”.

Ce înțeleg mai exact prin „rațional”? „În opinia noastră, „rațional” înseamnă că atunci când oamenii consumă alimente, sunt conștienți de costul de mediu al produselor alimentare de la producție până la raft și de problemele de mediu cauzate de pierderea și risipa de alimente și își cântăresc propria situație, inclusiv cantitatea de alimente, hrana pe care o consumă, bugetul și limitarea timpului de consum”, ne-a spus Yin. „Îndemnăm oamenii să nu tezaurizeze și să nu consume prea mult alimente.”

Cea mai ușoară bătălie de câștigat

Yin și cercetătorii săi recomandă strategii de intervenție care includ reducerea la jumătate a consumului de carne și implementarea progreselor tehnologice pentru a reduce emisiile, cum ar fi compostarea și digestia anaerobă. Aceste intervenții ar putea reduce la jumătate risipa de alimente și ar putea reduce cu aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră

(Referințe: Cradle-to-grave emissions from food loss and waste represent half of total greenhouse gas emissions from food systems Nature Food​ https://doi.org/10.1038/s43016-023-00710-3 Food Surplus and Its Climate Burdens The Potsdam Institute for Climate Impact Research​ 10.1021/acs.est.5b05088) 

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2