Partea I

Respectarea unor standarde de produs dezvoltate de-a lungul anilor și devenite, într-o anumită măsură, indicatori de calitate (NTR, STR, SP, SR etc. – chiar dacă legislația din România permite ca anumite prevederi din standardele de produs să nu fie obligatorii) ar trebui să reprezinte un deziderat pentru toți actorii din piața de lactate.

Din păcate, însă, au apărut numeroase exagerări în piață, prin prezentarea unor așa-zise „găselnițe de marketing” și promovarea unor produse deja clasice pentru consumatori, în care defectele de calitate prevăzute în standarde sunt prezentate ca mari realizări pe ambalaj (ex.: colorate, dop de grăsime, procent de grăsime sau grăsime raportată la SU diferită față de standarde, substanțe uscate diverse etc.).

Exemple de standarde în România

• SP 389-96 – Standard profesional
• SR 3664:2008 – Brânză proaspătă de vacă
• SR 1286:1997 + A1 – Cașcaval
• STAS 3665:1999 – Iaurt
• STR 504:1991 – Lapte bătut
• SR 7001:2009 – Smântână
• STR 455:1991 – Brânză de burduf
• SR 1981:2008 – Telemea
• SR 13439-1:2008 – Lapte și produse lactate. Vocabular. Partea 1: Lapte de consum
• SR 6345:1995 – Lapte și produse lactate. Analiză senzorială
• SR 1286:1997 – Brânzeturi cu pastă opărită
• STAS 278-86 – Unt (versiunea 1286:1997/A1:1997)
• SR 13438:1999 – Lapte și produse lactate. Reguli pentru verificarea calității
• SR 2418:2008 – Lapte crud integral. Cerințe de calitate
• SR 143:2008 – Lapte de consum

Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională

În vigoare de la: 3 iulie 2015 Publicată în: Monitorul Oficial, Partea I, nr. 470 din 30 iunie 2015

CAPITOLUL II – Standardele române

(1) Standardele române sunt standardele care se elaborează și se aprobă în cadrul standardizării naționale. Ele se identifică printr-un indicativ alcătuit din sigla SR, numărul standardului și anul publicării acestuia. Sigla SR semnifică „standard român” și se aplică numai pe standardele române. Atunci când standardele române adoptă standarde europene și/sau internaționale, sigla SR va fi urmată de combinația de litere care identifică standardele europene și/sau internaționale adoptate.

(2) Standardele române trebuie să conțină prevederi care să nu contravină legislației în vigoare.

(3) Standardele europene, standardele internaționale și alte documente de standardizare se adoptă la nivel național ca standarde române prin una dintre următoarele metode: a) notă de confirmare; b) filă de confirmare; c) versiune în limba română.

(4) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar.

(5) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori local, numai printr-o reglementare, atunci când considerente de ordin public, protecția vieții, sănătății și securității persoanelor, a mediului sau a intereselor consumatorilor impun o astfel de măsură.

Observații și extrase din zona de marketing – lactate

„Noi trebuie doar să-l păstrăm curat, complet și viu. Nu omogenizăm, nu standardizăm, nu adăugăm arome, îndulcitori, lapte praf sau conservanți. Procesăm minim, cu grijă, la temperaturi blânde. Ambalăm nu pentru a epata, ci pentru că este cea mai sigură alegere pentru un produs viu.”

„Într-o industrie în care presiunea profitului poate ușor eclipsa grija pentru sănătatea consumatorului, noi am ales drumul greu. Am spus NU atunci când ni s-a propus să facem brânză din lapte praf. Am spus NU rețetelor diluate, potențate și ‘tunate’. Am spus NU aditivilor care prelungesc viața produsului la raft, dar nu și pe a noastră.”

„Sana noastră din lapte de capră este făcută exclusiv din lapte integral, neomogenizat, obținut cu grijă și responsabilitate din ferme locale partenere. Laptele de capră este blând, ușor de digerat și bogat în nutrienți esențiali. Noi intervenim doar atât cât să-l transformăm în acest produs cremos și sănătos, care păstrează intact gustul autentic al laptelui proaspăt de la fermă.”

„Pentru că atunci când alegi un lapte minim procesat, integral, nestandardizat, neomogenizat și pasteurizat la temperatură blândă, păstrezi tot ce are natura mai bun de oferit.”

„Chiar dacă are un procent mai mic de calorii și grăsime, laptele degresat își pierde beneficiile nutriționale atunci când este procesat. Din acest motiv, majoritatea producătorilor își fortifică apoi laptele cu solide pentru a restabili vitaminele și consistența. Acest proces este controversat, deoarece nu păstrează structura și compoziția naturală a laptelui. (La noi se) păstrează laptele integral, nu se standardizează – adică nu se aduc loturi diferite de lapte la o grăsime standard, uniformă – și nu se omogenizează laptele, adică se păstrează neomogenizat.”

„Laptele degresat păstrează compoziția nutrițională a laptelui integral, însă înregistrează valori mai mici raportate la cantitatea de lapte.”

„Diferențele dintre două tipuri de lapte constau, așadar, în procentajul de grăsime, gradul de procesare, precum și conținutul de nutrienți raportat la cantitatea de lapte.”

„Pentru a înțelege mai bine ce sunt proteinele A1 și A2, trebuie să știi câte ceva despre proteinele din laptele de vacă. Acestea se împart în două categorii principale: cazeina și zerul.”

„Totuși, trebuie menționat că aceste studii nu oferă dovezi concludente și că multe dintre ele au fost efectuate pe animale sau pe un număr limitat de participanți umani. Comunitatea științifică nu a ajuns încă la un consens, iar EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) a concluzionat că nu există suficiente dovezi pentru a considera laptele A1 dăunător.”

„Cercetările pe această temă sunt încă în desfășurare, așa că nu se poate spune că un tip de lapte este mai bun decât celălalt sau că unul anume ar trebui evitat. Ascultă-ți corpul și alege ceea ce ți se potrivește cel mai bine!”

P.S. Pentru toate observațiile și textele de mai sus, dețin o vastă documentare din literatura de specialitate, cărți tehnologice de referință, precum și materiale foto și video cu produsele la care se fac exagerări de marketing, denigrând concurența – fapt nepermis de lege (Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor).

Dr. Ing. George Grecu