Desființarea cotelor de lapte în statele Uniunii Europene a constituit practic un debușeu care a accelerat creșterea ritmului ofertei de pe piața laptelui, în special în perioada ultimelor luni de zile. În general, la nivel global, producția de lactate a crescut mai rapid decât cererea, situație care a generat anumite tulburări pe piața specializată și a creat nemulțumiri în rândurile crescătorilor de animale de pretutindeni. În aproape toate regiunile lumii, producția produselor lactate a continuat să crească, se menționează într-un raport al băncii olandeze Rabobank. Și dacă scoatem din ecuație Noua Zeelandă, prețul laptelui nu a atins nicidecum un nivel atât de jos încât să devină o frână la creșterea producției, susțin analiștii.Stocurile se  vor „eroda” la mijlocul anului   „Putem spune că asistăm la o redresare a cursului. Și chiar dacă este plin de cantități mari lapte peste tot, instrumentele pentru reechilibrarea pieței sunt la îndemână”, potrivit publicației specializate „Mon Cultivar”. Iar analistul Tim Hunt, explică și care ar putea fi mecanismele posibile de stabilizare:   „Prețul laptelui din Noua Zeelandă continuă să se mențină la un nivel scăzut, dar nu este exclus să intre într-un interval de redresare în lunile următoare, fenomen care va deveni vizibil și în alte regiuni. Chiar și o creștere modestă a consumului în regiunile tradițional exportatoare de produse lactate ar putea permite reducea excedentului exportabil cu câteva procente. Trebuie menționat că, în același timp, scăderea prețurilor la vânzările cu amănuntul ar trebui să favorizeze cererea pentru consum în zonele deficitare și importurile chinezești ceea ce ar crea o bază pentru începutul unei stabilizări chiar în primele luni ale anului”.   Piața a acumulat în special în ultimele luni, o cantitate mare de produse lactate ofertate la preț scăzut comparativ cu alte perioade de referință,  iar această situație nu mai poate dura. Iar situația pieței din Noua Zeelandă este de referință la nivel global, fiind luată în considerarea la elaborarea tuturor analizelor care vizează segmentul producătorilor de lactate.  La aceasta mai adăugăm și faptul că  producția din Uniunea Europeană și SUA sunt în creștere  după ce marele importator și consumator, Rusia, a decretat interdicția privind importurile de produse lactate din spațiul comunitar. Astfel, coroborând toate datele, reiese că stocurile excedentare mondiale ar trebui să se „erodeze” progresiv și tendința ar trebui să fie spre normalizare, undeva la jumătatea anului, apeciază specialiștii din domeniu.   Comisia Europeană: Perspective pe piața laptelui   În cadrul unei prezentări privind perspectivele pieței laptelui în 2016, realizate cu ocazia reuniunii Consiliului Economic din cadrul Comisiei Europene, din luna ianuarie, s-a subliniat faptul că este necesară o echilibrare a cererii și ofertei pentru recâștigarea încrederii în această piață.  Nivelul stocurilor este unul ridicat și rezultă din faptul că cererea nu a pogresat în același ritm cu producția. Fenomenul s-a manifestat pregnant de-a lungul întregului an care tocmai s-a încheiat. Potrivit reprezentanților asociațiilor producătorilor de lactate există temera că producția globală de lactate în afara granițelor Uniunii Europene este susceptibilă de creștere, în principal ca urmare a ritmului rapid de producție din Statele Unite ale Americii și al schimbărilor politice din Argentina.   În schimb, ridicarea emargoului asupra Iranului și revenirea acestuia în ecuația economică mondială a schimburilor comericale, reprezintă un plus important pentru piață. Totul însă trebuie abordat cu reținere având în vedere alte evenimente derulate global: incertitudini legate de creșterea economică a Chinei, eventuala scădere a puterii de cumpărare în marile țări exportatoare de petrol confruntate cu scăderi accentuate ale prețurilor barilului de țiței, relațiile politice încordate sau oscilante cu Rusia, instabilitatea politică a diferitelor regiuni dependente de importurile de lapte și alte aspecte. De asemenea, factorii meteorologici trebuie luați în considerare având în vedere experința perioadelor anterioare.   Japonia, SUA și Coreea de Sud au preferat brânzeturi europene   La nivel mondial, producția de lapte a crescut anul trecut cu aproximativ 1,3%.  Datele publicate recent de Comisia Europeană indică că Uniunea Europeană a avut o pondere importantă în cadrul acestei creșteri (cu un plus de 3 milioane de tone în primele 11 luni ale anului). Statele Unite au înregistrat o creștere a producției cu un milion de tone, la 11 luni. Deși din punct de vedere economic, creșterea producției ar trebuie să reprezinte un indice al creșterii consumului, în piață lucrurile sunt un pic diferite. Consumul regional și global nu au crescut în același ritm cu producție, dezechilibrele prețurilor de pe piețe producând îngrijorări justificate.   În schimb, Noua Zeelandă, greu încercată de evoluția defavorabilă a prețurilor la lapte pe o perioadă îndelungată, estimează o producție mai scăzută pentru sezonul care urmează luându-se în calcul prevăzuta scădere a șeptelului cu 5%, condițiile climaterice defavorabile și scăderea mai mare a prețurilor. Dar, deși cererea pe piața laptelui nu a avut o creștere notabilă la nivel global în anul 2015, paradoxal, exporturile din Uniunea Europeană s-au situat la un nivel apreciat ca performant. Pe scurt, performanța s-a bazat pe exporturi de volume mai mari, realizate, din păcate, cu prețuri inferioare anilor precedenți.   Surprinzător, simultan cu suprimarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană, importatori din China și-au făcut simțită prezența, potrivit reprezentanților Comisiei Europene. SUA, Mexic, dar și Iranul au fost țările  care au alimentat schema importurilor de cantități importante de unt.  Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii au fost principalii importatori de brânzeturi dinspre Uniunea Europeană.     Viitoarea creștere a producției mondiale de lapte va veni din Asia   Producția mondială de lapte va crește cu 23% (creșterea reprezentând circa 175 milioane de tone) până în 2024, față de 2015. Mai bine de trei sferturi din această majorare va proveni din producția țărilor aflate în proces de dezvoltare (în special țări asiatice) Cifrele corespund unei progresii a producției de profil cu aproape 1,8% pe an, comparativ cu valoarea de 1,9% pe an, dacă ne raportăm la nivelul ultimului deceniu. Cifrele privind perspectivele agricole 2015-2024, au fost publicate la jumătatea anului trecut de Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).   Totodată, se estimează că efectivele fermelor de vaci de lapte vor înregistra un declin pentru perioada sus-menționată, în țările dezvoltate economic, în timp ce în țările aflate în curs de dezvoltare șeptelul de animale va crește semnificativ. De asemenea, experții FAO și OCDE estimează că randamentul producției  laptelui/animal va crește în următorii zece ani, în țările aflate în curs de dezvoltare economică, pe fondul achiziției de noi tehnologii în agricultură.   Potrivit estimărilor analiștilor, consumul de produse lactate raportate la un locuitor va avea un ritm de creștere anual de la 1,4% până la 2% pentru țările aflate în curs de dezvoltare. Creșterea consumului va fi susținută prin creșteri ale veniturilor populației, schimbarea comportamentului consumatorilor fiind la fel de important (ca urmare a fenomenului de globalizare din ultimele decenii).   Occidentali preferă brâzenturile   Pentru comparație, consumul/locuitor în țările dezvoltate din punct de vedere economic deși este la un nivel considerat ridicat, urmează sp mai crească cu 0,2% până la 1% pe an (comparativ cu maxim 2% în cazul țărilor asiatice, de exemplu).  Creșterea cea mai scăzută va fi la consumul/locuitor la unt și cea semnificativă va fi pentru sortimentele de brânzeturi. Și în această situație, se poate discuta de o schimbare a comportamentului de consum  pentru unt de exemplu, avându-se în vedere disputele lungi, încă neclarificate clar și oficial, legate de consumul de grăsimi animale și influența acestora asupra colesterolului.   Raportul Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) și al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică o creștere a comerțului internațional cu produse lactate pe durata întregului deceniu ce urmează.  Estimările arată că vor exista creșteri importante la comerțul cu lapte, zer de lapte, lapte pudră și lapte integral (un plus de 2% anual). În ceea ce privește comerțul internațional cu unt și brânzeturi, creșterile se vor plafona la 2%, respectiv 1,5% pe an.   Cine va mișca prețurile pe piața lactatelor?   Lăsând la o parte eventualele epidemii, restricții comerciale inerente, fenomene meteorologice defavorabile sau conflicte politice ce pot apărea oricând, analiștii susțin la unison că cererea de produse lactate la nivel mondial se va menține la un nivel destul de important (China fiind considerat cel mai important consumator pe termen lung). Prețurile însă vor avea o evoluție mai puțin predictibilă, totul depinzând de nivelul de suportabilitate și al capacității de auto-aprovizionare în țările cu consumul de lactate în creștere, dar și de dependența Chinei de importuri. Cei mai importanți jucători pe piața comerțului de lactate, la exporturi vor rămâne, deocamdată, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Noua Zeelandă, Australia și Argentina. Exporturile de produse lactate la nivel global vor fi generate de aceste țări tocmai datorită creșterii de producție care se suprapune pe o cerere internă limitată (ajunsă la saturație).   Noua Zeelandă este principalul exportator de unt și lapte praf integral la nivel global. Iar Uniunea Europeană deține prima poziție la exporturile de brânzeturi și lapte praf degresat. Este de așteptat ca aceste state să-și mențină și în anii următori locurile în topul comerțului internațional cu produse lactate. În ceea ce privește referința de prețuri internaționale la produse lactate, după căderea accentuată din 2014, este de așteptat ca acestea să se stabilizeze pe termen mediu. În termeni reali, fără a lua în calcul inflația, prețurile ar putea scădea nesemnificativ pe durata deceniului ce urmează, rămânând totuși sub nivelul anterior maxim atins la nivelul anului 2007.