Semnalele transmise din sectorul laptelui indică o diferență persistentă între prețurile de valorificare la poarta fermei și costurile reale de producție. Potrivit informațiilor semnalate la nivel public de reprezentanți politici, o parte dintre fermierii români vând laptele în jurul valorii de 0,30 euro/litru, în timp ce costurile depășesc frecvent 0,50 euro/litru. Această diferență generează pierderi directe și pune presiune asupra continuității activității, în special în exploatațiile mici și medii.

Datele Comisiei Europene (DG AGRI) arată că prețul mediu al laptelui crud în România se situează sub media Uniunii Europene. În ianuarie 2026, nivelul era de aproximativ 42,5 euro/100 kg, comparativ cu media UE de 45,2 euro/100 kg. Această medie nu reflectă însă distribuția reală a veniturilor în sector, unde fermele mici, fără contracte stabile și fără capacitate de negociere, pot obține prețuri semnificativ mai reduse.

Din perspectiva productivității, România rămâne într-o poziție vulnerabilă. Conform Eurostat, producția medie anuală pe vacă în UE depășește 8.000 kg, în timp ce în România este în jur de 3.500 kg. Diferența se traduce direct în costuri unitare mai ridicate și într-o capacitate redusă de absorbție a fluctuațiilor de piață. În același timp, datele INS indică o ușoară creștere a efectivelor de bovine în 2025, ceea ce arată că sectorul nu este încă în contracție statistică, dar această evoluție nu reflectă sustenabilitatea economică a fermelor.

În plan european, mecanismele de stabilizare vizează creșterea transparenței în lanțul agroalimentar și corectarea distribuției valorii. Inițiative precum Agri-Food Chain Observatory urmăresc monitorizarea costurilor și a marjelor pe fiecare verigă. Pentru România, problema nu este doar nivelul producției, ci structura pieței: fragmentarea fermelor, dependența de intermediari și integrarea limitată în forme asociative reduc capacitatea fermierilor de a negocia prețuri corecte.

Pe termen scurt, diferența dintre cost și preț riscă să conducă la decizii economice ireversibile, inclusiv reducerea efectivelor sau ieșirea din activitate. Pe termen mediu, menținerea producției interne de lapte depinde de intervenții rapide, adaptate structurii sectorului, și de consolidarea poziției fermierilor în lanțul valoric.

(Foto: Freepik)