Biosecuritatea funcționează astăzi ca un mecanism de stabilitate economică, nu doar ca instrument sanitar. Datele Comisiei Europene și ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară indică faptul că episoadele de boală în sectorul zootehnic generează pierderi sistemice, cu efect direct asupra producției, comerțului și prețurilor. În acest context, prevenția devine o variabilă economică măsurabilă, nu o opțiune operațională.

În fermele comerciale, costurile asociate biosecurității — infrastructură, control al fluxurilor, protocoale de dezinfecție, monitorizare veterinară — se situează, în medie, între 5% și 10% din costurile operaționale. Acest nivel de investiție este inferior impactului financiar generat de un focar. Modelele de evaluare utilizate la nivel european arată că un incident sanitar major poate reduce producția cu peste o treime într-un singur ciclu și poate bloca activitatea pe termen mediu, prin restricții de mișcare și perioade de repopulare.

În sectorul suin, cazul pestei porcine africane rămâne relevant. Datele oficiale arată că, în zonele afectate, pierderile de efective și costurile de eradicare au fost dublate de pierderi indirecte: deprecierea activelor, costuri logistice suplimentare și întreruperea contractelor comerciale. La nivel macroeconomic, aceste episoade au contribuit la scăderea gradului de autosuficiență și la creșterea importurilor, cu impact asupra balanței comerciale agroalimentare.

Pentru procesatori, biosecuritatea din ferme devine un factor critic în planificarea aprovizionării. Volatilitatea sanitară reduce predictibilitatea fluxurilor de materie primă, crește costurile de achiziție și afectează capacitatea de a menține contracte stabile cu retailul. În acest context, integrarea verticală sau parteneriatele cu furnizori certificați devin instrumente de reducere a riscului.

În 2026, biosecuritatea se poziționează ca o condiție implicită de funcționare în piață. Operatorii care internalizează costul prevenției își stabilizează producția, își reduc expunerea la șocuri și își consolidează accesul la lanțurile comerciale. Ceilalți transferă riscul în costuri viitoare, cu impact direct asupra viabilității economice.

(Foto: Freepik)