Nevoia de confort este unul dintre cei mai mari factori care au condus la multe inovații din ultimele decenii. Tendințele actuale implică confortul psihologic asupra aspectelor de mediu, precum și ușurința deschiderii. Ușor de deschis este o condiție, deoarece consumatorii doresc accesul fără probleme la produs. Brânzeturile sunt vândute pe scară largă, însă, multe studii arată dificultățile pe care le întâmpină persoanele, în ceea ce privește deschiderea ambalajului actual.  Acest lucru evidențiază necesitatea dezvoltării unei noi soluții de ambalare inovatoare și convenabile pentru brânzeturi. Iar, această nouă soluție este o modificare a ambalajului actual, prin integrarea tehnologiei PopPack. Tehnologia implică un compartiment (bule), umplut cu aer, care va rupe sigiliul în momentul în care este apăsat. Dezvoltarea acestui sistem a fost pus la punct în cadrul proiectului ”Development of New Easy to Open Cheese Packaging”, condus de cercetătorul Santika K. Chenderasa, de la Universitatea din Lund-Suedia, în baza un program european Erastmus.Ce este PopPack?   PopPack este o tehnologie de deschidere care implică un compartiment suplimentar cu celule cu aer, în ambalaj. Ideea principală este aceea de a rupe sigiliul în jurul bulei, oferind cleme de deschidere separate, pentru prindere. Deocamdată, nu există niciun produs disponibil comercial, pentru brânzeturi, care să utilizeze această tehnologie.   Pentru finalizarea proiectului, universitatea din Lund a colaborat cu Flextrus AB, un furnizor de ambalaje din Suedia care are autoritatea de a implementa tehnologia PopPack, însă, pe care, până la demararea lucrărilor, nu fusese aplicată decât pe produse de patiserie. Așadar, principalul obiectiv al proiectului a fost acela de a dezvolta o nouă soluție de ambalare ușor de deschis, pentru a satisface nevoile consumatorilor, în special a celor tineri și a celor vârstnici. Grupa înaintată de vârstă a fost aleasă pe baza presupunerii că, dacă soluția funcționează bine pentru ei, va funcționa și pentru alt grup de utilizatori.   În cadrul proiectului s-a utilizat abordarea de gândire prin care s-a urmărit evaluarea compatibilității sale, în realizarea unui proiect de dezvoltare a ambalajelor alimentare. Abordarea a fost considerată potrivită pentru acest proiect, având în vedere natura fazei exploratorii, punând pe primul plan prioritatea consumatorilor, pe lângă aspectele tehnice și de afaceri.   Metoda folosită   Printre mai multe teorii de gândire de proiectare disponibile, proiectul folosit a folosit cel stabilit de Școala Hasso-Plattner-Institute, cu șase procese iteratoare, și anume:  înțelegerea, observarea, punctul de vedere, ideea, prototipul și testul. Procesul iterator înseamnă că evoluția ar putea sau nu să fie liniară, de la început până la sfârșit. Natura iterativă permite proiectului să treacă de la o fază la alta, în funcție de constatări.   În acest proiect, a apărut doar un proces iterativ din cauza limitării de timp. În faza de înțelegere, cercetătorul a efectuat studii de literatură și interviuri cu experți. În timpul fazei de observare a fost efectuat un studiu de consum. Alegerea consumatorilor și definiția câmpurilor problematice au fost derulate în faza de vizualizare. Sesiunea de brainstorming, urmată de gruparea și selecția ideilor, au fost realizate în faza ”Ideate”. În faza de prototip au fost făcute prototipuri ale ideilor câștigătoare din faza de idei.   Trecând la faza de testare, au fost efectuate,  atât teste cantitative, cât și calitative, pentru a evalua performanța prototipului, atât subiectiv, cât și obiectiv. Un alt prototip a fost făcut pentru a îmbunătăți soluția câștigătoare pe baza seriei de teste efectuate anterior. Aceasta a retrimis proiectul în faza de prototip. Prototipul iterativ a fost testat în timpul pitching-ului către producător, în ultima fază a proiectului.   Rezultate   În faza de înțelegere, s-a studiat soluția actuală de ambalare a brânzeturilor, tendințele tehnologiei alimentare, precum și înțelegerea tehnologiei PopPack. Pentru a-și îmbogăți cunoștințele, cercetătorii au contactat direct și au observat comportamentul consumatorilor, față de soluția actuală de ambalare a brânzeturilor, dar și față de prototipul PopPack ”0”, în timpul fazei de observație.   Având toate cerințele adunate, s-a construit o listă a nevoilor exprimate de consumatori. La sfârșitul acestei faze, s-au stabilit domenii-problemă, care au dat direcția pentru faza următoare. Acestea au fost:  

• Funcția ”ușor de deschis” (popping-spargerea compartimentului cu aer)
• Sunet de popping bun
• Forță de defoliere redusă
• Atractivitate (formă distractivă, puncte de vedere estetice)
• Concepte ușor de înțeles

  Domeniile-problemă au fost apoi transformate în teme de brainstorming, în faza de propuneri. Ideile generate au fost apoi grupate în șase grupuri diferite, după cum urmează:  

• Comerciale
• Designuri grafice
• Designul bulelor
• Poziția bulei
• Materiale
• Etanșare/îndepărtare

  După votare, ideile din acest grup au fost cartografiate într-o matrice de impact-efort. Ulterior, cele mai bune idei au fost discutate pentru detalii tehnice. Patru modele au fost testate în prototipuri.   Faze de dezvoltare   Faza prototipică a început cu prototiparea manuală în laboratorul Flextrus AB. Încercările nu funcționau, din cauza erorilor de etanșare. Apoi, prototipul a fost continuat la scara pilot, folosind mașina de etanșare PackDesign AB. Doar trei modele de bule au fost incluse în prototip, din cauza limitării mașinii. Au fost testate trei combinații diferite de materiale și/sau condiții de proces, dând acestui proiect trei prototipuri diferite cu câte trei bule fiecare, rezultând nouă probe care au fost testate.   În prima fază de testare au fost efectuate două teste calitative și două teste cantitative. Primul test calitativ a fost testul de notare, rezultând compatibilitatea fiecărui eșantion cu câmpurile problematice stabilite anterior. Cel de-al doilea test calitativ a fost testul de popping, așa cum a sugerat PopPack LLC. Acest test a vizat sunetul de popping și de spargere a sigiliului. Din aceste teste calitative, proba cu cea mai bună performantă a fost Bubble A-P2.   Testele cantitative au inclus forța de rupere și puterea de peeling. Ambele au fost realizate pe mașini, rezultând un grafic de forță necesar determinării separării foliei. Din nou, proba Bubble A-P2 a fost ideea câștigătoare. Pentru a îmbunătăți această probă, proiectul a fost trimis în faza de prototip. O iterație tehnică a fost efectuată pentru a manipula rezistența sigiliului în jurul bulei. Având în vedere durata limitată, nu s-au putut efectua teste similare pentru această soluție repetată, așa cum s-a făcut în etapele anterioare. În schimb, în ​​ultima fază de încercare, prototipul iterativ a fost prezentat unui producător de brânză, fiind colectate feedback-uri pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului.   Concluzii   S-a determinat că sistemul Buble A-P2 este cel mai eficient, oferind cea mai bună combinație de materiale și condiții de proces. În plus, s-a dovedit că designul de abordare a gândirii este o metodă bună de utilizat, având ca rezultat o înțelegere aprofundată a nevoilor consumatorilor, conferind proiectului o orientare pentru producție.   Desigur, pot fi efectuate studii suplimentare în explorarea aplicării sistemului PopPack, deoarece există o cerere de reînchidere a ambalajul brânzei, prin testul de consum. Încercarea s-a axat pe o soluție semi-rigidă de ambalare, care poate fi, de asemenea, o modalitate de a extinde gama de produse în care poate fi implementată  tehnologia PopPack.   S-a sugerat producătorului de brânză ca balonul de aer să fie amplasat în colțul ascuțit al ambalajului. Acest lucru influențează unghiul de peeling. Investigarea posibilității de a implementa soluția pe linia de ambalare a brânzei bloc, inclusiv flexibilitatea mașinii, pentru a ajuta la schimbarea dimensiunii rolei, s-a dovedit importantă, pentru viitor. O altă soluție ar putea fi schimbarea mașinii pe linia de ambalare sau modificarea mărimii brânzei. Însă, ambele alternative sunt costisitoare. Prin urmare, trebuie făcută o nouă investigație. Este de asemenea importantă stabilirea unei game de forțe nominale, astfel încât soluția să aibă un obiectiv mai bine definit pentru dezvoltare. Însă, sistemul PopPack este un succes, iar el poate fi aplicat acum și ambalajelor de brânzeturi.