Consumul creşte în 2015 pentru al patrulea an consecutiv, în vreme ce investiţiile au început să-şi revină în acest an, după trei ani de cădere neîntreruptă. Investiţiile din bugetul statului (cheltuielile de capital) au intrat însă în al patrulea an de cădere, în ciuda faptului că economia creşte.

  Aşa stând lucrurile, economiştii care contestă stimularea economiei prin consum excesiv au avut un argument în plus să critice această politică pe care o consideră păguboasă. Doar investiţiile, spun ei, sunt în măsură să crească productivitatea care conduce la creşteri salariale, la mai multe locuri de muncă şi la o economie care să facă faţă şocurilor.   Investiţii versus consum– filosofie aflată în centrul disputei privind reducerea fiscalităţii – a ajuns în aceste zile o poveste care trece dincolo de simplele obiecţii privind nivelul deficitului bugetar sau structural la care s-ar ajunge în urma aplicării măsurilor cuprinse în viitorul cod fiscal. După creşteri spectaculose de două cifre din anii premergători crizei, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului) a scăzut trei ani la rând, între 2009 şi 2011. A crescut infim în 2012 şi 2013 – au fost ani în care majoritatea aştepta revenirea economiei din consum - pentru ca o creştere importantă să fie realizată în 2014, un plus de 7%.   Cum s-a ajuns la aceasta? Creşterea consumului este pusă de cei mai mulţi dintre economişti pe seama creşterii salariilor, care au avansat şi ele cu 7% anul trecut. Avansul puternic al consumului în 2014 a coincis cu o creştere economică de 2,8%, însă investiţiile în economie (publice şi private) au continuat să scadă anul trecut cu 3% (după scăderi în 2009, 2010, 2012 şi 2013 şi un singur an de creştere, 2011). Abia în al patrulea trimestru din 2014 ele au crescut cu 3% şi au continuat o evoluţie bună de 8,5% în T1 2015.   Însă cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au continuat să scadă şi în 2014 (minus 4,6%), pentru al treilea an consecutiv, ani în care s-au înregistrat totuşi creşteri economice. Au continuat să scadă şi în acest an, cu 24% în T1. Guvernul s-a îngrijit, prin urmare, să refacă salariile bugetarilor, a majorar salariul minim, stimulând consumul, dar a neglijat investiţiile.   La creşterea economică de 2,8% înregistrată anul trecut, consumul final a contribuit cu 3,6%, în vreme ce investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut o contribuţie negativă de minus 0,8% (date provizorii 2). Situaţia s-a repetat în T12015  – la creşterea economică de 4,3% consumul final a contribuit cu 3,1%, iar investiţiile cu doar 1,2%. Datele semnal ale INS pentru T2 indică însă o încetinire a creşterii economice – un plus de doar 0,1% în T2 faţă de T1, iar economia nu va creşte, cred mulţi economişti, cu mai mult de 4% pe întregul an.   Este o creştere potenţială maximă dincolo de care economia poate avea de suferit dacă este stimulată artificial (prin consum), spune şi guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu, atunci când amendează dur măsurile de relaxare fiscală cuprinse în noul cod fiscal. Aşadar, din date se vede că în 2014 cel puţin consumul a crescut ca urmare a primirii unor stimulente fiscale (majorări de salarii, reduceri de CAS, reducerea TVA la pâine). Consumul va fi impulsionat din nou de reducerea TVA la alimente.   Aşadar, cererea creşte, dar nu şi oferta, pentru că nu se fac investiţii. O economie poate creşte sănătos prin investiţii, nu doar prin consum. Prin urmare, guvernul, dacă are bani, să stimuleze şi investiţiile, care au crescut într-un singur an (2011) din ultimii şapte ani când a debutat actuala criză, spun economiştii care critică relaxarea fiscală amplă, concluzionează o analiză a Ziarului financiar.