Abandonarea cotelor de lapte în interiorul Uniunii Europene a început deja să determine mutații serioase pe piața comunitară. Ce ne va aștepta pe termen lung, vom vedea, deși, dacă ne gândim la România, dezastrul poate fi prevăzut încă de acum. Dar, pe termen scurt, ne putem face o imagine ceva mai apropiată de adevăr, cu ajutorul previziunilor Comisiei Europene cuprinse în documentul ”Short Term Outlook for EU dairy markets in 2015 and 2016”, care a parvenit la redacția revistei Fabrica de Lapte.

Uf, iar Putin!?   În sectorul produselor lactate, anul 2014 a cunoscut o situație excepțională în furnizarea de lapte și lactate, atât în ​​interiorul UE, cât și la nivel mondial, situație caracterizată de o scădere semnificativă a prețului, exacerbată de interdicția de export în Rusia. Dar, la nivel general, exporturile de lapte ale principalelor țări producătoare din Uniunea Europeană au evoluat foarte bine, limitând și pierderile, dar și astfel acumularea de stocuri. Însă, diferențe substanțiale între statele membre s-au observat, una dintre cele mai grave situații înregistrându-se în România. Actuala redresare a prețurilor penrtru laptele-materie primă ar trebui să conducă la o stabilizare și apoi o creștere a prețului, în țările membre. Cu toate acestea, nu este de așteptat o creștere a producției de lapte în 2015, peste nivelul anului 2014, în ciuda expirării cotă în luna aprilie.   Prăbușirea prețului petrolului va scădea costurile de producție a laptelui   Prețul țițeiului a scăzut dramatic spre sfârșitul anului 2014, după o perioadă relativ stabilă, de 100-110 USD per baril. Însă, la 48 USD / bbl, înregistrat în luna ianuarie 2015, prețul petrolului a coborât în primăvară la 47,5 USD / bbl. Mai mult, cererea de petrol a Statelor Unite a determinat decizia OPEC de a nu ajusta producția în jos, previziunile fiind în continuare de diminuare a prețului per baril. Acest preț redus al petrolului presupune o reducere a costurilor de producție legate de energie și materii prime agricole. Cu toate acestea, nu implică și o reducere automată și imediată a prețurilor la îngrășăminte. Oricum, creșterea prețului la laptele-materie primă, în 2016, nu va fi decât conjuncturală și nu de substanță.   Evoluția afacerilor cu lapte-materie primă va fi afectată și de slăbirea monedei euro, față de dolarul american, această tendință fiind de așteptat să continue în 2015, ajungând la o medie de 1,17 EUR / USD. În 2016, se presupune un curs și un raport stabil, fapt care va facilita creșterea exporturilor din UE, pe piața mondială.   Perspective optimiste pentru creșterea economică a Uniunii Europene   Perspectivele economice mondiale sunt de așteptat să conducă la o creștere a PIB-ului real cu 3% în 2015, și cu 3,4%, în 2016. După o recuperare slabă, de 1,3%, în 2014, creșterea economică a UE este de așteptat să câștige putere în 2015 și 2016 (1,7% și, respectiv, 2,1%). Și rata șomajului este de așteptat să continue să scadă, maximele la nivel comunitar urmând să ajungă la 9,8%, în 2015, și 9,3%, în 2016. Acest lucru ar putea contribui la consolidarea consumului de lactate, în special de brânzeturi.   Încrucișări de prețuri   La sfârșitul lunii ianuarie 2015, prețurile la lapte praf și unt și-au încrucișat evoluția, după mai multe luni de scădere. Pentru brânză, numai prețurile Cheddar și Emmental vor fi în creștere, în timp ce prețurile la Gouda și Edam rămân orientate în scădere. Introducerea de către Rusia a unei interdicții asupra importurilor de produse lactate din UE, în august 2014, a exacerbat presiunea, fapt care a dus la creșterea prețului la unt, tendința fiind aceeași în 2015.   De la mijlocul lunii februarie, prețurile din UE erau încă aproximativ cu 15% mai ridicate pentru unt, în 2014, și cu 35%, pentru laptele praf degresat, în timp ce prețurile pentru zer-pulbere au fost cu 10% sub nivelul anului trecut. Numai în Letonia a făcut ca prețul SMP să ajungă la un nivel apropiat de prețul de intervenție. Inversarea observată în prezent în tendință poate fi explicată printr-o scădere sezonieră semnificativă în colectarea laptelui, în UE, scădere consolidată de dorința fermierilor de a limita stocarea, în condițiile prețurilor mici la laptele din ferme. Scăderea prețurilor materiilor prime în 2014 a fost tradusă într-o reducere semnificativă a prețului laptelui, până în octombrie, chiar dacă în anumite state membre, cum ar fi țările baltice, o scădere bruscă a fost înregistrată încă din luna septembrie. Acest decalaj în răspuns este legat de faptul că, în mai multe state membre, prețurile sunt fixate în avans pentru una sau două luni. În mod similar, creșterea prețurilor produselor lactate nu se reflectă, încă, în prețul de achiziție a laptelui-materie primă, cu exceptia spot-urilor.   În decembrie 2014, prețul mediu de lapte a UE, în conținut de grăsime real, a ajuns la 33,05 ct/kg, 18%, sub 40.21 ct/kg, față de prețul record din decembrie 2013. Dar, situația va rămâne foarte diversă în statele membre, cu  aproximativ 30% mai mici, în țările baltice, Belgia și Olanda, și cu aproximativ 20% în Danemarca, Germania, Irlanda, Polonia, Luxemburg și Suedia. În celelalte state membre importante, scăderile de preț vor fi în jur de 10%  (Finlanda, Franța sau Italia). Oricum, în ianuarie 2015, primele estimări indicau că scăderea a încetinit, fapt care înseamnă că prețurile laptelui se pot stabiliza mai rapid, înainte de a începe să recupereze în următoarele luni și până la finalul anului.   România, în fruntea livrărilor interne!!!   În timp ce mulți așteaptă o creștere a livrărilor de lapte pe piețele interne, în 2014, puțini au anticipat amploarea acestei creșteri, estimată la 4,5% sau la mai mult de 6 milioane de tone într-un an. Aceasta este egală cu creșterea cantității cumulativă în livrări în decursul ultimilor cinci ani, care au fost anii în care cotele au crescut progresiv cu 1% pe an. Creșterea deosebit de puternică, de peste 6%, este prevăzută în Letonia, Marea Britanie, Lituania, Polonia, Ungaria, Estonia, Luxemburg și Belgia. Se estimează că recordul va fi atins de Romania, cu livrări în jurul valorii de +13%, față de anul trecut.   După cum se cunoaște, spre sfârșitul anului 2014, fermierii din multe state membre au început să încetinească livrările de lapte. În Danemarca, livrarile scăzut sub nivelurile din octombrie, iar în Irlanda, reducerea a ajuns la 17% în luna decembrie. În Polonia, datele indică o încetinire puternică pentru ultimele luni ale anului de cotă. În medie, totalul livrărilor de lapte din UE au fost estimate în decembrie 2014, la cca 1%, peste nivelul lor în 2013. Sacrificările de vaci au crescut   Sacrificările de vaci au crescut, în general, în UE-28, în această perioadă (+ 5%), și mai ales în UE-N13 (+ 21%). Sacrificările de vaci poloneze au crescut semnificativ (+ 50% între septembrie și decembrie). În mai multe state membre se poate stabili o legătură clară între aceste sacrificări și dezvoltarea pieței produselor lactate, fapt care îi determină pe unii fermieri să nu diminueze efectivele (Franța și Spania). În 2015, creșterea de colectare a laptelui, comparativ cu anul trecut, a încetinit, nu numai în țările care pot să producă peste cotele anterioare, dar și în Franța, și, mai recent, în Regatul Unit, ca urmare a reducerii prețurilor la lapte. În Franța, procesatorii au început, în 2015, reducerea drastică a achiziției de lapte-materie primă, cu scopul de a adapta oferta la cerere, lucru constatat și în România.   Numărul de juninci, în creștere   După o contracție suplimentară a livrărilor interne de lapte în primul trimestru al anului 2015, comparativ cu 2014, din luna aprilie, atunci când cotele au fost eliminate, colectarea laptelui ar putea crește treptat, datorită prețului scăzut. În 2015, primul an fără cotă, se așteaptă ca livrările de lapte din UE să crească moderat, cu aproximativ 1%. Creșterea poate fi consemnată în special în țările în care numărul de vaci de lapte va rămâne semnificativ mai mare decât în ​​anul anterior: Irlanda (+ 4,2%), Țările de Jos (+ 0,8%) sau Germania (+ 0,7% ).   În mai multe alte state membre, sacrificările de vaci și programele de îmbunătățiri genetice au dus la scaderi semnificative a numărului de vaci de lapte: Polonia (-2,2%), Estonia (-2.9%) sau Danemarca (-3,5%). Cu toate acestea, numărul de juninci din Polonia a fost semnificativ mai mare decât în ​​anul anterior, indicând un potențial crescut pentru producția viitoare de lapte. În Danemarca și Estonia, producția este pusă sub semnul întrebării, din cauza diminuării de efective. Per total, însă, la nivelul Uniunii Europene, numărul de juninci gata să înceapă producția de lapte este mai mare decât anul trecut (+ 2,3% pentru UE-28).   Exportul și producția de lapte praf degresat, în creștere   În 2014, producția de lapte praf degresat a ajuns la 1,36 milioane de tone (+ 23% față de 2013). O producție suplimentară a avut loc, de asemenea, după instalarea embargoului Rusiei. În anul trecut, prețurile mici și, mai recent, deprecierea euro, au sprijinit o creștere uriașă a exporturilor pe piețe terțe, cu aproape 60%. Dintre acestea, mai mult de 20% din exporturile de lapte praf au mers în Algeria. Cantități suplimentare substanțiale au mers în Egipt și China. În plus Arabia Saudită, Maroc, Coreea de Sud, Malaysia și Filipine au crescut semnificativ importurile de lapte praf european.   Exporturile de grăsimi din lapte au crescut cu 23%, ajungând la aproape de 700.000 de tone. Ca urmare, creșterea semnificativă a exporturilor de SMP nu a condus la o acumulare considerabilă a stocurilor. În 2015, o creștere semnificativă a producției ar putea susține cererea suplimentară de export.   Reorientarea unei părți a comerțului brânză   În 2014, producția de brânzeturi a crescut cu 1,8%, și a ajuns la 9,8 milioane de tone. Principalul motor al acestei evoluții a fost utilizarea internă susținută. Apoi, în timp ce Rusia a închis importul pentru o treime din exporturile de brânzeturi din UE, operatorii au găsit noi piețe de desfacere la export. Livrările au crescut în special în Coreea și Japonia. Prețul mediu de export a crescut cu 4%, în timp ce exporturile de Gouda au scăzut cu 13% în volum, prețul mediu grescând cu 10%. Cea mai puternică reducere a volumului exportat se referă la tipul generic de brânzeturi tari sau semi-tari: CN 04069087 (-26%). Prin contrast, Cheddar va avea cea mai mare creștere (+ 46%). Exporturile de brânză din Irlanda, Regatul Unit și Spania au crescut substanțial în 2014, în timp ce exporturile germane și olandeze au scăzut, iar tendința se va menține și în perioada previzionată. În 2015, producția și consumul ar putea crește în continuare cu mai mult de 1%. Exporturile UE ar putea fi de 5% mai mari, decât în ​​2014, dacă exporturile către piețele terțe se vor menține pe creștere. Din peisajul general lipsește România Dar, în afară de capitolul livrărilor interne, unde găsim menționată România, țara noastră nu apare în nicio previziune. Din cauza slabei producții sau, dacă vreți, a consumului redus, nu putem vorbi nici de exportul de lapte-materie primă, nici de exportul de lapte praf degresat, unt, zer sau brânzeturi. Nu contăm aproape la niciun capitol, în afară de cel al importurilor de lactate private label, dar asta e o cu totul altă problemă.   La nivelul producției de lapte, datele indică închiderea unor ferme, până în toamnă, fapt care va conduce la o creștere a prețului laptelui-materie primă care va fi livrat către procesatori de fermele rămase în activitate. Asta, dacă nu se va recurge la importuri. Mai apoi, în funcție de creșterea consumului, vom putea vorbi și de o evoluție favorabilă pentru sectorul românesc al laptelui, dar, tare ne e teamă că vom ajunge să cumpărăm telemea făcută în Ghana, cașcaval Rucăr făcut în Siam, cașcaval Dalia produs în Chile sau, mai știi, pe Marte, dacă hipermarket-urile vor găsi procesatori într-atât de ieftini și balene atât de multe de la care să se ia grăsimea, încât să producă și astfel de ”specialități”.