Evenimentul acestei veri, din perspectiva relațiilor dintre agroindustria României și Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, a fost, cu siguranță, prezența la București a unei delegații de europarlamentari, membri ai Grupului Alianței Socialiștilor și Democraților conduși de domnul Paolo de Castro, aceia care au luat contact cu realitățile agriculturii și industriei alimentare autohtone. Vizita oaspeților europeni a fost organizată de doamna Viorica Dăncilă, Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Șef al Delegației europarlamentarilor români la Bruxelles, și domnul Laurențiu Rebega, Vicecoordonator al Comisiei Agri S&D.

  Ziua de 1 iuie a dat ocazia oficialilor UE de a vizita Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, acolo unde au avut loc discuții amănunțite despre nivelul învățământului de profil din România, despre performanțele științifice ale specialiștolor români și despre dezvoltarea relațiilor, pe acest segment, dintre studenții și specialiștii români și mediile academice din celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Subliniem, aici, aprecierile deosebit de favorabile pe care le-au exprimat europarlamentarii din țări precum Italia, Franța, Marea Britanie și Belgia, față de calitatea învățământului de specialitate din România, aceștia arătându-se surprinși de faptul că USAMV are peste 12.000 de studenți care dispun de campus universitar și facilități didactice.   A doua zi a prezenței delegației străine în România a prilejuit participarea la Conferința cu titlul ”Perspectiva politico-economică a aplicării reformei Politicii Agricole Comune în România”. La evenimentul care s-a desfășurat la Senatul României, pe lângă cei amintiți mai sus, am remarcat prezența domnului Secretar de Stat Daniel Botănoiu, a domnului Senator Petre Daea, a doamnei senator Doina Silistru și a domnului deputat Liviu Harbuz, cu toții, membri ai Comisiei pentru Agricultură din cele două Camere. Alături de aceștia, au participat reprezentanți ai fermierilor și procesatorilor, din rândul cărora amintim pe: Dorin Cojocaru-Președinte APRIL, Aurel Popescu-Președinte Rompan,  Laurenți Baciu-Președinte LAPAR, Emil Dumitru-Președinte Pro Agro, precum și alți reprezentanți ai mediului de afaceri din domeniu.   După cuvântul de Bun venit adresat de gazda evenimentului, doamna Viorica Dăncilă, Paolo de Castro a invitat partenerii români de dialog să expună principalele probleme pe care le au de comunicat Comisiei. Primul, dintre aceia care au luat cuvântul, a fost domnul Petre Daea, care a evidențiat necesitatea stringentă de a acorda agricultorilor români posibilitatea de a cultiva soia, aducând argumente solide: ”Nu este posibil ca UE să importe 38 de milioane de tone de soia, nu este posibil să fie aduse ca argumente ale interdicției, cauze de mediu sau de siguranță alimentară, atâta vreme cât proteina vegetală ajunge în hrana europenilor, iar României să i se interzică să cultive această plantă, mai ales în situația, dovedită științific, în care această plantă contribuie la acumularea de azot în sol, deci, la evitarea utilizării îngrășămitelor chimice pentru viitoarele culturi”.   La rândul său, domnul Laurențiu Baciu a subliniat faptul că, din cauza acestei interdicții, agricultura României pierde anual cca un miliard de euro. Însă, făcând referire și la nivelul subvențiilor care se acordă agricultorilor români, în comparație cu acela acordat țărilor din vestul Europei, Laurențiu Baciu a fost categoric: ”Dacă Europa ne-a dorit alături, atunci trebuie să ne trateze în mod egal”. Tot Laurențiu Baciu a fost acela care, răspunzând unui europarlamentar din Belgia, care a afirmat că UE nu poate mări subvenția pentru fermierii români, în condițiile în care, aici, un hectar costă 6.000 de euro, iar în țara sa costă 60.000, i-a atras atenția că subvenția ”nu se acordă pentru valoarea proprietății, ci pentru producție. Nu se dau subvenții pentru achiziția de terenuri, ci pentru a face producție agricolă!”   Și doamna Doina Silistru a fost tranșantă, referindu-se la modul discriminatoriu în care este tratată România: ”Nu înțeleg de ce, dacă vorbim despre cercetarea în domeniul agricol și alimentar, Franței i se permite să acorde institutelor de cercetare agricolă 600 de milioane de euro, iar, dacă noi cerem sprijin financiar, ni se răspunde că nu se poate, eventualele fonduri fiind considerate ajutoare de stat”.   Intervenind, domnul Dorin Cojocaru s-a referit la principiile generale de funcționare ale Uniunii Europene și ale Comisiei pentru Agricultură, în special, afirmând: ”Stimați europarlamentari, vă atrag atenția că fiecare decizie pe care o luați, ca de exemplu, etichetarea produselor alimentare, se traduce pentru noi, procesatorii, în costuri suplimentare. Apoi, dacă mă refer strict la problema laptelui, să știți că nu eliminarea cotelor a creat probleme, ci embargoul Rusiei. În aceste condiții, Comisia trebuie să conceapă un plan unitar de acțiune, potrivit căruia toate țările membre să aibă posibilitatea, în mod egal, să pătrundă pe piețele terțe. Nu este admisibil ca doar Ungaria, Polonia și Germania să fie ajutate în acest sens, chiar ocolind legile comunitare. Apoi, rog membri Comisiei să aibă în vedere perioada următoare, atunci când, din cauza ofensivei celor din Statele Unite, a celor din America de Sud, a celor din India și China, s-ar putea ca, peste câțiva ani, din exportator net, Uniunea Europeană să devină importator net de lapte, alte materii prime sau produse alimentare. De acea, trebuie avută mare grijă cu negocierea Tratatului de Liber-Schimb, dar și a altor tratate cu țările din piețele terțe.”   Nici domnul Aurel Popescu nu a fost ma blând, în atitudine: ”Desigur, problema subvențiilor este serioasă: unul e profitul fermierului francez, care cultivă grâu, și altul este profitul fermierului român, deși produce grâu de aceeași calitate. Apoi, mai este problema făinii: În timp ce Ucraina, Turcia și Rusia subvenționează masiv, în momentul în care, de exemplu, morarii români vor să participe la licitație pe cea mai mare piață a făinii, Irakul, aceștia din urmă pierd din start, pentru că, fiind lipsiți de sprijin financiar, nu pot concura la preț”.   Acordându-i-se cuvântul, Ilie Stoian, reprezentantul infoGROUP, a evidențiat faptul că, de multe ori, deciziile Comisiei pentru Agricultură nu sunt puse în concordață cu deciziile altor Comisii, cum ar fi aceea de Dezvoltare Structurală, de Mediu sau de Comerț. Apoi, Redactorul Șef al infoGROUP a atras atenția asupra necesității stringente de a găsi o formă legislativă prin care să se limiteze puterea marilor lanțuri de magazine și a acaparării piețelor de către acestea, mai ales, cu ajutorul alimentelor private label: ”Cred că trebuie să privim problema în ansamblu, pentru că, da, totul începe la fermă, dar totul se termină în magazin. Iar, dacă tot vorbim despre locuri de muncă, atunci, în condițiile în care ofensiva private label se va extinde continuu, nu vom mai putea vorbi în viitor despre prea multe locuri de muncă, nici în industria procesatoare, nici în ferme, cum nu vom mai putea vorbi nici despre dezvoltare rurală.” La finalul intervenției sale, reprezentantul infoGROUP a adresat europarlamentarilor străini invitația de a participa la viitoarea conferință Meat & Milk 2016, invitația fiind acceptată.   Răspunzând problemelor ridicate de participanții români, domnul Paolo de Castro a afirmat că, odată cu președinția lui Dacian Cioloș, dezechilibrele au fost diminuate, în privința subvențiilor, ”România fiind mult sprijinită, în acest sens”. Dar, totodată, acesta a admis ca necesară o mai mare unitate în acțiune. Referindu-se la solicitarea de a se permite cultivarea de soia, de Castro a afirmat în mod diplomatic: ”Într-adevăr, țara dumneavoastră poate juca un rol important pe această piață”. Ulterior Conferinței, grupul de europarlamentari a fost invitat să viziteze firma Ecolact Prod, din județul Prahova.   Una peste alta, cele două zile în care membri ai Comisiei pentru Agricultură de la Bruxelles s-au aflat în România, au reprezentat un succes de necontestat, aceștia aflând ”direct de la sursă” problemele fermierilor și procesatorilor din România, dar și propunerile acestora. Mai cu seamă, însă, cei prezenți au aflat adevărata dimensiune a potențialului agriculturii și industriei alimentare românești și, credem noi, aici începe marea problemă: cu puțin sprijin, România poate deveni o forță de prim rang al Uniunii Europene, fapt care nu face prea mare plăcere unora dintre ”prietenii” noștri din Vest.   În final, merită cu prisosință să felicităm pe cei doi ”regizori” ai evenimentului, doamna Viorica Dăncilă și Laurențiu Rebega, aceia care, în forurile europene depun o activitate asiduă, în reprezentarea intereselor României, pe plan european!