La Senatului României a avut loc dezbaterea cu tema “Accesarea fondurilor europene pentru pescuit şi piscicultură 2014 – 2020”. La invitaţia doamnei euro-parlamentar Norica Nicolai, membră a Comitetului PECHE din Parlamentul European au răspuns o serie de oficiali ai Comisiei Europene – DG MARE, Guvernului şi Parlamentului României: dl. Cristian Badiu – desk officer pentru România (CE), dl. Daniel Botănoiu – Secretar de Stat în cadrul MADR, dl. Ciceronis Cumpănăşoiu – Director General al Direcţiei Generale Pescuit (MADR), dl. Lucian Simion – Guvernator al Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”, dl. Marian Chiriac – Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi dl. deputat Marian Avram – membru al Comisiei de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice a Camerei Deputaţilor.   Tematica abordată, precum şi problemele stringente cu care se confruntă sectorul pescăresc, probleme care îngreunează deblocarea potenţialului de competitivitate pe care acesta îl are, au generat un interes deosebit în rândul organizaţiilor şi instituţiilor care constituie fundamentul acestui sector cu tradiţie din agricultura românească. Astfel pe lângă reprezentanţii mediului academic sau de cercetare (Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvactică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării”) au fost prezente principalele organizaţii profesionale din domeniul acvaculturii (Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie ROMFISH, Patronatul Peştelui din România, Asociaţia “Banat Sturio” – Timişoara) şi pescuitului (Federaţia Organizaţiilor de Pescari “Delta Dunării”, Federaţia pentru Dezvoltarea Pescuitului Marin Românesc “ROPESCADOR”, AGVPS). De asemenea, au participat la întâlnire şi reprezentanţi ai Federaţiei Zonelor Pescăreşti, ai Grupurilor Pescăreşti de Acţiune Locală (FLAG), fermieri piscicoli, consultanţi în accesarea fondurilor europene ş.a.   Principalul subiect al dezbaterii l-a constituit prezentarea oportunităţilor de finanţare a dezvoltării sectorului pescăresc prin intermediul Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014 -2020.  În intervenţiile lor, invitaţii s-au referit şi la analiza deficienţelor pe care exerciţiul financiar 2007 – 2013 le-a scos în evidenţă. În replică, reprezentanţii sectorului pescăresc, a căror prezenţă numeroasă a fost dublată şi de implicarea consistentă în dezbaterea ce a urmat prezentărilor din agenda întâlnirii, au punctat numeroasele obstacole administrative, legislative şi fiscale care împiedică accesarea fondurilor. Dintre acestea, menţionăm:   -Marginalizarea cronică a sectorului pescăresc în cadrul politicilor publice din România (lipsa unor forme de sprijin acceptate de legislaţia europeană, precum ajutorul de minimis, acciza redusă la motorină, compensarea, din fondurile naţionale de mediu, a pierderilor suferite de fermierii piscicoli ca urmare a restricţiilor impuse de specificul ariilor naturale protejate de interes comunitar, discriminarea sectorului pescăresc în legislaţia fiscală care prevede facilităţi doar pentru agricultură, nu şi pentru piscicultură etc. );   -Lipsa de consistenţă strategică a capacităţii administrative a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi cronicizarea deficienţelor acesteia (lipsa unei evidenţe clare, a unui inventar, a tuturor capacităţilor de producţie din România - indiferent de deţinător – care să fie înscrise în RUA, evidenţă în baza căreia să se elibereze licenţele de acvacultură, blocarea proceselor de concesionare şi de definitivare a privatizării,  lipsa cadastrului pentru terenul amenajat pentru piscicultură şi existenţa conflictelor cadastrale între instituţiile statului etc);   -Birocraţia excesivă şi nejustificată, atât în ceea ce priveşte reglementarea activităţii de acvacultură (o medie de 400 de zile si un cost de circa 15000 lei pentru a putea începe activitatea), cât şi în ceea ce priveşte cererile de finanţare (documente inutile, documente care nu depind de solicitant, lipsa unui sistem de depunere şi urmărire online a cererii de finanţare)   -Cercetarea ştiinţifică din domeniul pescăresc întâmpină serioase dificultăţi în accesarea fondurilor publice din cauza mecanismelor deficitare de finanţare din ultimii ani. Guvernul României trebuie să trateze cu celeritate şi responsabilitate reabilitarea statutului cercetării de a cărei expertiză are nevoie în fundamentarea politicilor publice sectoriale.   -S-a solicitat Parlamentului European şi Comisiei Europene elaborarea unui act juridic, similar cu cel referitor la anghilă, care să reglementeze repopularea cu sturioni a Dunării, repopulare care să fie realizată pe baza expertizei şi a bazei materiale a institutelor de cercetare – dezvoltare ale sectorului pescăresc.   -O temă centrală a constituit-o situaţia unui număr de 26 de beneficiari ai finanţării prin Fondul European pentru Pescuit 2007 – 2013 a măsurilor de acva-mediu, operaţiunea privind acvacultura durabilă în situri Natura 2000, care, deşi au respectat condiţiile legale solicitate de către finanţator primind în decursul etapelor de verificare toate avizele şi aprobările prevăzute de proceduri, au fost acuzaţi, din acest motiv, de nereguli, şi li s-au stabilit creanţe bugetare în cuantumuri care merg de la 50% la 100% din suma primită în mod justificat şi procedural. Acţiunea a venit pe fondul divergenţelor dintre Autoritatea de Audit şi Direcţia Generală Pescuit a MADR şi în lipsa unui organism de arbitraj, considerându-se că este mai simplă introducerea în insolvenţă a agenţilor economici din piscicultură decât medierea divergenţelor între instituţiile Statului.   -Accesarea fondurilor europene nu trebuie să devină un scop în sine, ci o modalitate de a mări competitivitatea şi vizibilitatea unui sector pescăresc capabil să furnizeze produse de înaltă calitate cu respectarea criteriilor de sustenabilitate. Accesarea acestor fonduri se bazează pe încrederea pe care solicitanţii trebuie să o manifeste faţă de instituţiile naţionale şi europene în relaţia de parteneriat cu acestea. Din păcate, pe baza experienţelor din perioada de finanţare 2007 – 2013, sectorul pescăresc este deosebit de circumspect în a mai aborda fondurile europene, neavând încredere în capacitatea instituţiilor naţionale şi europene de a genera reglementări şi proceduri clare şi neechivoce care să asigure solicitantul că premisele finanţării nu se bazează pe prezumţia de vinovăţie, vinovăţie care trebuie justificată prin orice metode.   Doamna Norica Nicolai a asigurat pe toţi participanţii că a luat act de problemele ridicate şi că împreună cu Parlamentul European, Comisia Europeană, Guvernul României şi Parlamentul României vor identifica cele mai bune şi eficiente soluţii.   Apreciem întregul eveniment ca un pas important în refacerea dialogului instituţional între sectorul pescăresc şi structurile administrative şi legislative naţionale şi europene şi sperăm în permanentizarea acestuia. (ROMFISH, 8 martie 2016)