(Aerpres) Lipsa încrederii tinerilor în fermele de familie, asocierea şi cooperarea micilor fermieri pentru a putea intra cu produse pe piaţă, alături de problema pierderilor şi a risipei alimentare, au fost printre temele 'fierbinţi' analizate de ONG-urile prezente la sesiunea de Consultare a Societăţii Civile, care precede cea de-a 29-a Conferinţă Regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală, eveniment ce se desfăşoară la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în perioada 1- 4 aprilie 2014. 'Anul 2014 a fost declarat anul fermelor familiale. La nivel de declaraţii, suntem aproape de familiile de ţărani, însă realitatea contrazice aceste afirmaţii. Vedem în toată ţara că unele pământuri sunt nelucrate, iar acest lucru se datorează faptului că oamenii nu mai au încredere că agricultura poate fi o sursă bună de venit şi de trai pentru că aşa li s-a inoculat. Încrederea este la nivelul de jos, pentru că direcţia pe care a mers noua politica a fost de a şterge total că poţi trăi din aşa ceva. Tinerii, care ar trebui să aibă un aport de înnoire, de a veni în sprijinul părinţilor, de a pune umărul la această construcţie de fermă familială, au emigrat şi există o lipsă de forţă de muncă în agricultură', a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Dan Cismaş, membru al Asociaţiei Eco Ruralis. Acesta consideră că acum este 'momentul zero' în care tinerii trebuie să se implice în dezvoltarea fermelor de familie, 'să ducă mai departe această moştenire'. 'Este momentul ca tinerii să capete încredere în familia de agricultori. Nu pot spune că vor scoate ţara din criză, dar consider că acesta este rolul lor: să se implice în ferma familială, să ducă mai departe această moştenire extraordinară, să înveţe să înmulţească seminţele tradiţionale locale, pentru că încă nu sunt pierdute. Dar este momentul zero. Ideea cooperării trebuie stimulată, ca un agricultor să fie puternic. Este esenţial să găsim forme viabile şi să ieşim pe piaţă cu produse de care piaţa are nevoie. Este o criză de produse de calitate pe piaţă, dar, în acelaşi timp, este şi o criză de încredere pentru că trebuie să te baţi cu un gigant', a spus Cismaş. Acesta a precizat că discuţiile ONG-urilor s-au axat şi pe pierderi şi risipa alimentară, care sunt, de altfel, două teme distincte. 'Pierderile se referă la tot ce se pierde pe lanţul de producţie, de la producător la consumator, iar risipa alimentară este cea pe care o face consumatorul final. Una din principalele cauze ale pierderilor alimentare este stimularea excesivă a consumului, a unor anumite tipuri de alimente. Sectorul agroindustrial alimentar nu va rezolva acest deziderat al FAO: eradicarea foametei. Trebuie găsite soluţii alternative pentru că agricultura industrială nu va reuşi să ajungă la acest deziderat, iar, într-o dezvoltare durabilă, micii fermieri sunt absolut esenţiali', a explicat reprezentatul Eco Ruralis, asociaţia care a coordonat aceste sesiuni de consultări. Toate concluziile acestor discuţii vor fi transpuse într-un document care va fi transmis miniştrilor prezenţi la cea de-a 29-a Conferinţă Regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală. 'Am pus la punct o rezoluţie finală care generează diverse opinii. Va fi un mesaj puternic şi omogen, pentru că reprezintă esenţa discuţiilor pe care le-am purtat în comun, asociaţii din foarte multe state din zonă', a subliniat reprezentantul Eco Ruralis, Ramona Duminicioiu. Printre opiniile exprimate în rezoluţie, se numără drepturile fermierilor care muncesc în agricultură şi care nu au acces egal la pământ sau la alte resurse care să le asigure producţia de hrană, buna guvernare a terenurilor, a pământului, a pescuitului şi pădurilor, respingerea tratatului economic transatlantic UE - SUA, întrucât favorizează doar corporaţiile şi să se ţină cont de gospodăriile din regiune, respectiv cei care fac producţie la scară mică. Din partea României, la lucrările sesiunii de Consultare a Societăţii Civile, din 29 - 30 martie 2014, au fost prezente organizaţiile: Eco Ruralis, Alburnus Maior, Fundaţia ADEPT, Asociaţia Valea Racovei, SEMA, InfOMG, CRIES. În total, la eveniment au participat în jur de 40 de organizaţii.