După ce în 2014 piața românească a cerealelor – grâu și porumb - a înregistrat minimele ultimilor patru ani (la fel ca în cazul bursei din Paris), în 2015 am putea asista la o stabilizare a pieței, caracterizată printr-o ușoară revenire a cotaţiilor comparativ cu anii trecuţi, susţine un raport Rodbun Grup, ceea ce înseamnă o ușoară creștere a costurilor cu furajele pentru crescătorii de animale români.   Ne paște "un mic deficit"   Prețul grâului pe piața internațională va urca în a doua-a parte a anului 2015, departamentul de analiză al băncii germane Commerzbank indicând o valoare medie pentru ultimul trimestru al acestui an de circa 200 EUR/tonă, comparativ cu un preț de 184,5 EUR/tonă valabil pentru luna decembrie 2014 la bursa de mărfuri de la Paris. Pentru a susține o astfel de evoluție, banca germană, citând estimările de Consiliul Internațional al Cerealelor, a spus că producția mondială de grâu ar trebui să arate un "mic deficit" în sezonul viitor. Randamentele la hectar din Uniunea Europeană, producătorul de top al lumii (cu o producție estimată pentru 2015 de 147 milioane tone de grâu), sunt susceptibile să se diminueze comparativ cu anul trecut, o situație similară întâlnindu-se și în Rusia, în timp ce în Ucraina se prognozează o scădere a producție totale la 20-22 de milioane tone, de la 25 de milioane tone în 2014. La nivel mondial însă, deficitul de ofertă, comparativ cu cererea este estimat a se situa în sezonul 2015-2016 la numai 2 milioane de tone, fapt care "încă demonstrează cât de sensibil este echilibrul pieței internaționale de grâu și cum această balanță poate răspunde la modificări minore, mai ales că oferta bună de grâu nu poate ține pe un termen nelimitat". În ceea ce privește evoluția prețului porumbului, pentru a 2-a jumătate a lui 2015, prognoza Commerzbank o caracterizează ca ”neutră” pentru următoarele luni, indicând însă o valoare de 4 USD/bushel pentru sfârșitul anului 2015, comparativ cu 3,96 USD/bushel în decembrie 2015, creșterea explicându-se prin existența unui posibil deficit între ofertă și cerere de circa 20 de milioane de tone.   Cerere pentru grâul românesc   Prețul cerealelor românești în săptămâna 27 aprilie-3 mai se menține mai ridicat comparativ cu prețul cerealelor oferite de alte state de la Marea Neagră, dar și față de cotațiile afișate în Franța (Paris) sau SUA (Chicago). Astfel, grâul de panificație FOB Marea Neagră se comercializează cu prețul SPOT de 189-199 de euro, în timp ce porumbul calitatea I FOB Marea Neagră are o cotație de 163 sau 153 de euro, potrivit datelor furnizate de Bursa Română de Mărfuri – BRM. În săptămâna 20-26 aprilie 2015, s-a înregistrat o ușoară scădere a prețului pentru grâul de panificație FOB Constanța, al cărui nivel a coborât de la 203 euro/tonă (cotație de dinainte de Paști) la 198 de euro/tonă, în timp ce porumbul a câștigat 3 euro/tonă, ajungând la o cotație de 165 euro/tonă. Grâul din zona Mării Negre cu livrare în lunile iulie-august este oferit la un preţ de 210 dolari pe tonă, inclusiv cost şi navlu, în scădere faţă de 240-250 de dolari pe tonă în urmă cu două săptămâni. Comparativ, grâul din Australia este oferit la un preţ de 245 de dolari pe tonă, livrările de grâu din zona Mării Negre către Asia putând astfel concura puternic livrările de grâu australian pe piețele asiatice. Prognoza pentru producţia de grâu din Australia s-a redus cu circa 9% arătând un nivel de 24 de milioane de tone. Traderii internaționali estimează că vânzările de grâu din zona Mării Negre pe piaţa din Asia ar putea urca de la 4-5 milioane tone în sezonul 2014/2015 (anul agricol care se încheie în iunie 2015) până la 6-7 milioane de tone în anul care se va încheia în luna iunie 2016, nivel care nu a mai fost atins de câţiva ani. Numai Thailanda şi Coreea de Sud ar putea cumpăra fiecare un milion de tone de grâu pentru hrana animalelor, dacă preţurile rămân competitive, în timp ce Filipine are nevoie de aproximativ 500.000 de tone de grâu pe an, se arăta într-un comunicat Reuters citat de Agerpres. Prin urmare, este de așteptat să asistăm la o creștere a prețurilor la grâu și porumb pe piața românească în al doilea semestru al acestui an. Prețurile cerealelor pe piața românească manifestă o puternică dependență de prețurile SPOT de la export. ”Din păcate, lipsa spațiilor de depozitare, a certificatelor de depozit nefuncționale la acest moment, lipsa instrumentelor financiare derivate futures ale unei Burse De Cereale și lipsa unei creșteri a capacităților de stocare și export de la Constanța , fac ca această piață să fie dependentă de prețurile de la export SPOT. Fabricile de procesare românești, în lipsă de lichidități și de spații de însilozare pentru a-și asigura stocul la recoltă pentru tot anul, urmăresc aceste prețuri de export!”, declara într-un comunicat de presă, Bogdan Iliescu, Head of Agriculture Division în cadrul Bursei Române de Mărfuri. Prin tranzancții încheiate în Ringul Cerealelor din cadrul Bursei Române de Mărfuri, fermierii români își pot negocia direct prețurile și pot urmări momentul oportun pentru a vinde la cea mai bună cotație de pe piață, putându-și astfel maximiza profiturile prin comercializarea  producțiilor agricole proprii către procesatori sau marii traderi internaționali. În general, prețul cu care cerealele românești sunt cumpărate direct de la fermieri diferă și cu 210-225 de lei față de prețul fixat în portul Constanța, locul unde se derulează marile tranzacții cu cereale românești. Astfel, potrivit datelor publicate pentru săptămâna 2-8 noiembrie 2014 de către Bursa Română de Mărfuri – BRM, prețurile pe care le primesc fermierii se situau în funcție de zone geografică la 749-853 RON/tonă față de 956 RON/tonă FOB Constanța, la grâul de panificație și între 489-635 RON/tonă față de 712 RON/tonă FOB Constanța, la porumb. TVA redus și la hrana pentru animale Totuși, chiar dacă prețul grâului și porumbului vor cunoaște o ușoară creștere în cel de-al doilea semestru din 2015, comparativ cu perioada anterioară, există și semnale pozitive pentru crescătorii români de animale, în ceea ce privește costurile cu furajele, în condițiile în care, reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pentru nutrețuri ar putea să conducă la reduceri de 10-12% ale costurilor cu hrana animalelor. Inițial furajele și ingredientele pentru industria alimentară nu au fost introduse în propunerea de scădere a TVA, motivându-se existența unor bariere impuse de UE (Directiva TVA permite cote reduse de TVA de 5 sau 9%, doar la produsele alimentare) în condițiile în care vecinii maghiari aplică o astfel de reducere. De altfel, producătorii de lapte s-au opus reducerii TVA la 9% tocmai din cauza acestei probleme, fermierii riscând decapitalizarea, în condițiile în care ei cumpărau nutreţuri, îngrăşăminte sau servicii cu TVA 24%, vânzând însă mai departe produsul finit cu TVA 9%.