Când un fermier rămâne fără cumpărător, destinația laptelui depinde de starea produsului și de posibilitățile legale de valorificare. Vânzarea directă este una dintre alternative, dar presupune înregistrare sanitar-veterinară și respectarea condițiilor de igienă. Lipsa unui contract cu fabrica nu permite comercializarea în afara acestor reguli.

Prima cerință este păstrarea corespunzătoare. Regulamentul european nr. 853/2004 prevede, ca regulă generală, răcirea imediată a laptelui la maximum 8°C dacă este colectat zilnic sau 6°C dacă nu este colectat zilnic. Sunt prevăzute excepții, inclusiv pentru laptele procesat în cel mult două ore de la mulgere.

În România, fermierii pot comercializa lapte crud din propria exploatație prin automate, în condițiile stabilite de legislația sanitar-veterinară. Ordinul ANSVSA nr. 76/2024 permite vânzarea a până la 300 de litri de lapte de vacă pe automat pe zi, respectiv 100 de litri pentru laptele provenit de la alte specii. Acestea sunt plafoane legale, nu cantități garantate de vânzare.

Automatul trebuie să afișeze informații precum exploatația de origine, data mulgerii, data alimentării, termenul de valabilitate și instrucțiunile de păstrare. Astfel, această alternativă presupune echipamente și o activitate organizată, nu doar redirecționarea surplusului către consumatori.

Dacă laptele este scos din circuitul alimentar, utilizarea sau eliminarea sa depinde de încadrarea sanitară. Regulamentul nr. 1069/2009 prevede, pentru anumite materiale de categoria 3, posibilități precum transformarea în biogaz sau compostarea. Aplicarea pe teren a laptelui crud este permisă numai dacă autoritatea competentă nu consideră că prezintă riscul transmiterii unor boli la oameni sau animale. Laptele crud obținut și utilizat ori eliminat în ferma de origine beneficiază de o excludere specifică din domeniul acestui regulament. Destinația trebuie, așadar, stabilită în funcție de situația concretă.

(Foto: AI GENERATED)