Potrivit analizei transmisă de Biroul Comisiei Europene, redacției Meat.Milk, economia românească a dat semne de reziliență în primul trimestru al anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4% de la an la an (0,3% trimestrial), susținut în principal de consumul privat și acumularea de inventare.

Veniturile și consumul românilor vor scădea

Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deși într-un ritm semnificativ mai lent decât în ​​2019 în ansamblu. Exporturile nete au scăzut la creștere, pe măsură ce exporturile au scăzut din cauza scăderii cererii externe.

Ca urmare a blocajului declanșat de pandemia COVID-19, se estimează că creșterea reală a PIB va înregistra o scădere accentuată în al doilea trimestru al anului. Consumul privat este de așteptat să scadă ca urmare a restricțiilor de circulație, precum și a veniturilor mai mici.

Incertitudinea va avea o pondere semnificativă asupra deciziilor de investiții în acest an, în timp ce activitatea de construcție ar putea oferi o ușurare. Activitatea economică redusă din principalii parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor.

Inflație de 2,8 % în 2021

În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real va fi contractat cu 6% în 2020 și apoi revenire cu 4% în 2021.

Riscurile perspectivei de creștere sunt înclinate spre dezavantaj. Un al doilea val de infecții în România sau unul dintre principalii săi parteneri comerciali ar putea întârzia recuperarea economică. În plus, un factor important este modul în care autoritățile abordează îngrijorările privind traiectoria fiscală care precede criza COVID-19, care, dacă este neadresată, poate ajunge în cele din urmă la încrederea investitorilor, costurile de finanțare mai mari și o cale de creștere mai mică.

Scăderea accentuată a prețurilor la energie, precum și cererea agregată scăzută, urmează să reducă presiunile inflaționiste în 2020, compensând o creștere preconizată a prețurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanțului de aprovizionare și ca urmare a unei secete.

Inflația HICP a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 și este prevăzută să fie în medie 2,5% pe parcursul întregului an. Se preconizează că va crește în medie 2,8% în 2021, susținută de o redresare a cererii. Subliniem că scăderea la nivelul Uniunii Europene în 2020 va fi de peste 8 %.