Cotele de producție pentru lapte în Uniunea Europeană au fost eliminate anul acesta, după ce mai bine de 30 de ani ele au avut darul să țină în echilibru industria europeană de profil și să evite inundarea pieței cu lapte și produse derivate din statele cu agricultură dezvoltată. Vestea este una bună pentru marii producători din țările vestice, dar îngrijorătoare pentru fermierii români.

103 milioane de consumatori în plus   Procesul de extindere al UE (cu 17 noi state) a determinat apariţia pe piaţa unică, în anul 2008, a încă 103 milioane de noi consumatori şi o mărire a cotei de lapte cu 24,5 milioane de tone faţă de cota stipulată odată cu reforma din 2003, astfel că valoarea totală a cotei pentru UE-27 se cifra la 142 milioane de tone. Reforma din 2003 a avut ca obiectiv declarat crearea unui un sector agricol competitiv şi mai adaptat economiei de piaţă, bazat pe principul protejării mediului înconjurător şi a standardelor privind sănătatea animalelor. Acest obiectiv general a vizat şi sectorul laptelui şi produselor lactate iar principalele modificări vizau următoarele aspecte specifice instrumentarului politic folosit pentru sprijinirea sectorului:  - reducerea preţului de intervenţie la unt şi lapte praf degresat; - compensarea parţială a reducerii preţului de intervenţie pentru producătorii de lactate; - descurajarea utilizării mecanismelor de achiziţionare de unt la intervenţie: prin deschiderea unei proceduri de licitaţie pentru cumpărarea la intervenţie în plus faţă de achiziţionarea a 30 000 de tone la preţ fix; - expirarea sistemului de cote la 1 aprilie 2015; - amânarea cu un an a creşterii treptate a cotelor cu 1,5%, în trei etape de câte 0,5% pentru 11 state membre, aşa cum s-a prevăzut în Agenda 2000. Creşterea corespunde unei cantităţi de 1,4 milioane de tone de lapte; - reducerea prelevării suplimentare: în patru etape, de la 35,63 EUR/100 kg în 2003/2004 la 27,83 EUR/100 kg începând cu 2007/2008. La acea dată, se estima că prin reducerea preţului garantat la unt şi lapte praf degresat se va descuraja producţia, iar procesatorii vor fi stimulaţi să-şi diversifice oferta prin fabricarea unor produse cu valoare adăugată mare (brânzeturi şi produsele lactate proaspete). Pentru a pregăti sectorul în vederea eliminării cote de lapte după 2015 şi pentru a atenua şocul previzibil datorat desfiinţării acestui instrument de control a ofertei de lapte, Comisia Europeană a propus o creştere graduală a cotelor (până în anul 2015), pentru a crea oportunitatea consolidării sectorului şi creşterea competitivităţii acestuia.   Marjă de 2-5 % pe an Decizia asupra cuantumului creşterii graduale a cotei şi apoi posibila eliminare a acestui mecanism lăsa deschisă opţiunea într-o marjă cuprinsă între 2-5% anual, în funcţie de concluziile studiilor de impact demarate de statele membre ale UE, de diferite organizaţii profesionale, ştiinţifice şi chiar de echipe interdisciplinare care au lucrat sub îndrumarea Comisiei. Raţiunea acestei propuneri se baza tocmai pe dinamica PAC şi pe faptul că acest instrument de politică introdus acum 20 de ani în vederea limitării ofertei (pentru prevenirea apariţiei supraproducţiei şi stocurilor), ca urmare a sprijinului cuplat de producţie, practicat timp îndelungat în UE, nu mai este de actualitate, dată fiind evoluţia pieţelor după anul 2003, când reformele au vizat la majoritatea produselor decuplarea sprijinului.Cum arăta industria românească a laptelui, în 2007 Producţia de lapte ocupa în agricultura României locul doi ca importanţă, după producţia de carne, şi a reprezentat în anul 2006, 21% din valoarea producţiei animale şi 8% din valoarea producţiei agricole. Laptele este un produs extrem de perisabil, astfel că este necesar ca de-a lungul filierei producţie – procesare - consum să existe unui sistem logistic, funcţional care să aibă capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în forma adecvată şi la parametrii calitativi superiori.   În 2007, puține multinaționaleNumărul multinaţionalelor prezente pe piaţa românească de produse lactate nu a fost mare, raportat la alte industrii însă, cota de piaţă pe care acestea o deţin este semnificativă. Piaţa lactatelor prelucrate – conform estimărilor specialiştilor din industrie (APRIL), în anul 2007, se ridica la circa 900 miliarde euro, fiind disputată de următorii mari procesatori: Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact), Danone, LaDorna Lactate (care în anul 2008 şi-a schimbat proprietarul intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor şi al doilea la nivel mondial) şi Hochland. Aceste companii deţineau împreună 77% din piaţa laptelui procesat, potrivit statisticilor APRIL, din acea perioadă. Danone, care a avut în 2007 o cifră de afaceri de 369 de milioane lei (în creştere cu 62 de milioane faţă de 2006) şi un profit de 31,7 milioane lei (mai mic cu 7 milioane de lei raportat de anul anterior), deținea o cotă de piaţă pe segmentul iaurturilor de 50%. Hochland Romania (cel mai mare producător de brânzeturi de pe piaţa locală) se află pe locul al treilea cu un profit de 8 milioane de lei in 2007 şi o cifră de afaceri de 170,6 milioane lei (uşor mai ridicate faţă de anul precedent când la o cifră de afaceri de 158 milioane de lei a obţinut un profit net de 7,5 milioane de lei) având potrivit informaţiilor companiei, o notorietate de 80% în rândul consumatorilor şi o cota de piaţă pe segmentele pe care este prezentă între 30%-80%. Potrivit aceleiaşi surse, Albalact a înregistrat în 2007 o creştere cu peste 50% a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent, valoarea acesteia fiind de 154 milioane de lei, dar a înregistrat o scădere semnificativă a profitului, de la 6,02 milioane lei la 3,2 milioane lei. Pe locul 5 se află Covalact SA Covasna care a obţinut în 2007 un profit de 3,04 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 71 milioane lei (în creştere cu jumătate de milion de lei comparativ cu anul precedent). Producătorii mai mici autohtoni s-au descurcat destul de bine în 2007, dovedindu-se a fi jucători importanţi pe piaţa lactatelor din România. Astfel, Lactate Harghita a înregistrat în 2007 un profit net de 311.823 de lei, la afaceri de aproape 50 de milioane de lei, iar Prodlacta SA a avut un profit net de 380.866 de lei, la o cifră de afaceri de 53 milioane lei. Tyrom Covasna a realizat un profit net de 289.639 de lei şi afaceri de 37 milioane de lei. Nou intrată pe piaţă compania israeliană Tnuva a înregistrat în 2007, pierderi de 5,65 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 18 milioane de lei, dar a pătruns rapid în topul celor mai mari jucători pe piaţa lactatelor din ţara noastră.   Fermierii români, prinşi din nou pe picior greşit! Statul, la fel! În România de graţie a anului 2015, viitorul pare de-a dreptul sumbru, prevestesc asociaţiile de producători, care susţin că, mai mult de 60% dintre fermele de vaci din ţară vor dispărea. De vină ar fi statul, spun fermierii, pentru că nu a luat din timp măsuri de sprijin. Statul, prin persoana ministrului agriculturii, Daniel Constantin, a dat asigurări că statul nu îi va lăsa pe fermieri să moară, chiar dacă recunoaște că România mai are încă mult de recuperat la acest capitol. “Diferența de productivitate între un fermier din vest și unul din România este de vină”, mai spune Daniel Constantin.Dar Ministerul Agriculturii este de părere că situația nu este disperată pentru că sunt subvenții și măsuri fiscale care ar putea rezolva, măcar în parte, situația. Colac peste pupăză, de la Bruxelles oficialii europeni lansează un semnal de alarmă pentru producătorii de lapte din România, recomandându-le acestora să se …reorienteze! Un ultim avertisment a venit recent chiar de la Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, care, aflat în vizită la București,a declarat pentru cine a avut urechi să-l asculte, că ”după eliminarea cotelor de lapte, România se poate aștepta la o invazie de lactate din import”.  Comisarul European pentru agricultură a averitizat direct, în câteva fraze, asupra deznodământului acestei probleme cu care se confruntă piaţa românească a laptelui: ”Laptele utilizat de producătorii străini este mai ieftin decât în România. În aceste condiții, nu va fi de mirare că și procesatorii români vor prefera laptele de import, ceea ce va duce la falimentarea a zeci de mii, poate chiar sute de mii de producători de lapte mici și mijlocii din România”.   Reconversia fermelor, singura alternativă? Preşedintele APRIL, Dorin Cojocaru, susţine că nu are rost să mai vorbim acum despre investiţii de sute de milioane de euro în ferme, în capacităţi de stocare şi material genetic superior, din cauză că laptele românesc va fi prea scump pentru industria prelucrătoare. Dorin Cojocaru este convins că, din acest motiv, cu aceste probleme se vor confrunta şi fabricile de procesare a laptelui: ”Cifrele îngrijorătoare arată că România mai are 150 de fabrici de procesare a laptelui, din care 4-5 și-au cerut deja insolvența în ultima perioadă, când prețul laptelui a început să coboare, iar piața a fost invadată de brânzeturile blocate pe piața Uniunii Europene de embargoul rusesc”. Președintele APRIL prognozează că, dacă situația actuală se menține, în cel mult 3 ani industria laptelui din România va dispărea. Cu alte cuvinte, această situaţie ar însemna sfârșitul pentru producătorii mici și mijlocii din România. Aceștia nu vor putea concura la preț materia primă din spațiul comunitar, mai ieftină decât cea autohtonă și preferată chiar și de procesatorii români. Odată cu dispariția, la nivel european, a cotelor de lapte, piața locală va fi practic invadată de lapte din Austria, Germania, Ungaria, Franța sau Danemarca. Cotele de lapte sunt limite impuse fiecărui mare producător pentru a evita concurența neloială și posibilitatea de a monopoliza piața. Numai că acestea sunt deja încălcate, producătorii vest-europeni preferând plata unor amenzi din profitul obținut în statele est-europene. În aceste condiții, marii fermieri din România se gândesc tot mai serios la reconversia sectorului zootehnic spre producția de carne. “Viitorul zootehniei românești este în domeniul cărnii și nu al laptelui”, spun, aproape la unison, fermierii implicați în domeniu.