LAPAR solicită autorităţilor să fie consultaţi direct şi constructiv în procesul de elaborare a poziţiei oficiale pe care România urmează să şi-o facă oficial cunoscută pe tema cultivării organismelor modificate genetic (OMG), întrucât decizia îi afectează major.

  Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, conducerea organizaţiei a trimis,în acest sens, în 13 mai 2015, câte o scrisoare deschisă Guvernului, preşedintelui ţării, şi Comisiilor parlamentare de Mediu şi Agricultură. „De data aceasta, LAPAR este hotărâtă să nu cedeze, pentru că în joc este business-ul lor şi fermierii trebuie să hotărască din ce fac acest business”, a spus Baciu, citat de Agerpres, în cadrul unei conferinţe privind poziţia României cu privire la biotehnologii, desfăşurată la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor.   „Cu alte cuvinte, se legiferează dreptul de a invoca alte motive decât de natură ştiinţifică, pentru a nu se tot inventa pseudo-dovezi că produsele MG ar fi periculoase, EFSA să le respingă ca nefondate şi totuşi statele membre să continue să interzică OMG fără nici o bază legală! Astfel, se stabileşte un precedent negativ care constituie un motiv de reală îngrijorare pentru producătorii agricoli”, se menţionează în scrisoarea LAPAR, referitor la Directiva (UE) 412/2015, care permite statelor membre UE să restricţioneze sau să interzică cultivarea pe teritoriul lor a plantelor MG autorizate în UE.   La rândul său, Preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Nini Săpunaru, a subliniat că România trebuie să decidă dacă va cultiva organisme modificate genetic şi a explicat cum se derulează procesul privind autorizarea cultivării OMG. „Guvernul României dezbate în mod public şi trebuie să ajungă la o concluzie şi să solicite cultivarea unui produs. În acel moment, Comisia Europenă trebuie să ia act de solicitare, produsul începe procedura de autorizare, care poate să dureze un an, doi, patru sau cinci. Guvernul, prin reprezentanţii săi, prin Ministerul Agriculturii, trebuie să se ducă să facă presiuni la Uniunea Europenă şi să spună "nu ştiu ce faceţi voi acolo, dar noi putem să cultivăm soia şi nu suntem de acord să importăm şrot de soia din Argentina când pot să îl cultiv singur şi o parte să îl export”, a spus Nini Săpunaru, citat de Agerpres.