Nu mai e cu voie, e de nevoie. ”Marea Unire” în agricultură, adică asocierea tuturor producătorilor agroalimentari din România într-o singură organizație este aproape de a se întâmpla. Comisia Europeană a cerut ca, începând de la 1 iulie, fermierii din fiecare stat UE să aibă o reprezentare clară la Bruxelles, adică în cadrul grupurilor de dialog, țara noastră ar trebui să aibă un delegat clar ce va sta la masa discuțiilor în Politica Agricolă Comună. Directiva marchează momentul-cheie pentru ca fermierii români să se reunească într-o organizație-umbrelă, care să le reprezintele interesele la masa mare a Comisiei Europene, informeaza Agrointel. ”În vederea creșterii transparenței și a asigurării unui echilibru mai bun între interesele reprezentate, este necesar să se reexamineze dialogul în grupurile consultative care se ocupă de probleme legate de agricultură și să se asigure cadrul unui dialog civil în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, inclusiv în ceea ce privește aspectele internaționale, precum și să se definească atribuțiile și structura acestora”, se arată, foarte clar, într-o directivă a Comisiei Europene publicată la finele anului trecut. Practic, CE impune fermierilor să se reorganizeze, să se unească, pentru a continua a avea un dialog coerent cu Bruxelles-ul. Mai mult, ”grupurile de dialog civil” trebuie să ”fie formate din organizații neguvernamentale de la nivel european, inclusiv asociațiile reprezentative, grupurile de interese socio-economice, organizațiile societății civile și sindicatele care sunt înregistrate în Registrul european comun al transparenței”. În România, în urma analizei făcute de Agrointeligența, soluția pentru România este aceea de a se forma o organizație-umbrelă, reglementată de la început așa cum cere CE și în care orgoliile, pasiunile și orientările politice să dispară. Singura instituție care îi poate determina pe fermieri să facă acest pas este, normal, MinisterulAgriculturii și Dezvoltării Rurale, iar din sursele noastre, se pare că instituția a luat deja legătura cu organizațiile agroalimentare și formula agreată de cea mai mare parte a acestora este a unui CONSORȚIU NAȚIONAL, situație ce va fi reglementată printr-un ordin de ministru. Este cea mai singură cale pentru ca problemele agriculturii naționale să fie reprezentate țintit la Bruxelles în contextul noii PAC. Directiva UE mai arată că toate informările privind chestiunile agricole naționale ale fiecărei țări vor fi aduse la cunoștința UE tocmai de aceste grupuri noi de dialog, de către reprezentanții desemnați ai consorțiilor. Astfel, printre atribuțiile grupurilor se numără și ” să desfășoare un dialog periodic cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală și la punerea sa în aplicare, și în special cu privire la măsurile pe care Comisia este invitată să le ia în acel context, inclusiv referitor la aspectele internaționale în materie de agricultură”. Fără o astfel de supraorganizație, interesele fermierilor români vor rămâne atârnate pe la ușile CE, în spatele cărora, agricultorii din alte țări, reprezentați conform noilor reguli, vor avea toate avantajele. Parcă făcută pentru a reglementa duelul fermierilor români, directiva CE prevede clar modul de alegere a conducerii fiecărui grup (la noi ar fi organizația-umbreală). ”În cadrul primei ședințe, fiecare grup alege un președinte și doi vicepreședinți din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi a experților prezenți în cazul unui prim tur de scrutin și cu majoritate simplă a experților prezenți în cazul unor tururi ulterioare de scrutin. Vicepreședinții sunt aleși din rândul reprezentanților altor organizații decât cea reprezentată de președinte. Cei doi vicepreședinți trebuie să provină din două organizații diferite. Alegerile se desfășoară sub autoritatea unui reprezentant al Comisiei, prin vot secret, cu excepția cazului în care toți experții prezenți decid în mod expres contrariul„, se arată în documentul semnat de Jose Manuel Barroso. Foarte important, ”președintele și cei doi vicepreședinți sunt aleși pentru un mandat de un an, cu posibilitatea de realegere. Președintele poate fi ales pentru maximum două mandate succesive. La alegerea noilor președinți, grupul se asigură că aceștia nu provin din aceeași organizație ca și predecesorul lor”, este specificat în document. Participanții la activitățile grupurilor și ale grupurilor de lucru nu vor fi remunerați pentru serviciile prestate, iar cheltuielile de călătorie și ședere ale experților în contextul activităților grupurilor și ale grupurilor de lucru sunt rambursate de Comisie în conformitate cu prevederile aflate în vigoare în cadrul Comisiei. (Mai multe, pe www.agrointel.ro)