Vânzarea operațiunilor FrieslandCampina în România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de omul de afaceri Sándor Csányi, reprezintă una dintre cele mai sensibile tranzacții din industria alimentară românească din ultimii ani. Anunțată oficial pe 31 iulie 2025, în plină concentrare a capitalului regional, tranzacția include brandul Napolact – un simbol cu tradiție de peste 60 de ani –, fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați. Finalizarea este estimată pentru sfârșitul anului, condiționată de avizele Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).

Interpelarea în Parlament: un semnal politic și strategic

Deputatul Sebastian Burduja a înaintat Guvernului o interpelare prin care solicită analizarea tranzacției sub unghiul securității naționale și al ordinii publice. Documentul cere consultarea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE) și ridică explicit ipoteza respingerii tranzacției, având în vedere profilul și conexiunile investitorului final. Acest demers politic sugerează că vânzarea Napolact depășește sfera pur economică, intrând într-o zonă de interes național, unde simbolistica brandului și infrastructura industrială pot fi interpretate drept active strategice.

Cadrul legislativ: OUG 46/2022 și Regulamentul (UE) 2019/452

România a operaționalizat, prin OUG nr. 46/2022, mecanismul european de examinare a investițiilor străine directe. CEISD, structură interinstituțională coordonată de Consiliul Concurenței, are competența de a analiza impactul unei investiții asupra securității, ordinii publice și proiectelor europene critice.

Deciziile CEISD pot varia de la autorizare necondiționată până la respingere. Între aceste extreme, instrumentele cele mai frecvente includ autorizarea cu angajamente – garanții legate de păstrarea capacităților, a locurilor de muncă sau a lanțului de aprovizionare.

Pe lângă mecanismele interne, Regulamentul (UE) 2019/452 permite altor state membre și Comisiei Europene să formuleze opinii oficiale, ceea ce poate transforma acest dosar într-un caz-test pentru cooperarea europeană în materie de securitate economică.

Reacții și evoluții oficiale

FrieslandCampina a confirmat că tranzacția este în derulare și că activitatea din România va fi susținută fără întreruperi, cu respectarea angajamentelor față de angajați și fermieri.

În plan parlamentar, deputatul clujean Remus-Gabriel Lăpușan a solicitat Consiliului Concurenței detalii despre modul în care această schimbare de proprietate ar putea afecta fermierii locali și relațiile comerciale.

Analizele presei economice arată că, în contextul noilor acționari, contractele de aprovizionare vor fi renegociate, iar piața lactatelor ar putea intra într-o etapă de reașezare a raportului de forțe.

Implicații strategice și scenarii posibile

Dosarul Napolact-Bonafarm evidențiază tensiunea dintre capitalul regional și protecția intereselor strategice naționale. Industria lactatelor, cu o puternică amprentă locală și un rol esențial în securitatea alimentară, devine astfel teren de confruntare între interese economice, geopolitice și de securitate.

Scenariile aflate pe masa autorităților includ:

- Aprobarea necondiționată, semn al unei piețe complet deschise și al încrederii în mecanismele de reglementare;

- Aprobarea cu angajamente stricte, menite să protejeze infrastructura și fermierii locali;

- Respingerea tranzacției, opțiune rară, dar posibilă, dacă investigațiile confirmă riscuri majore pentru securitatea națională.

În orice variantă, cazul Napolact ar putea deveni reper în modul în care România și Uniunea Europeană gestionează capitalul străin în sectoare-cheie, iar decizia finală va fi privită ca un barometru al politicilor de securitate economică în regiune.

(Foto: Freepik)