Fermierii timişeni vor să creeze în judeţ un nucleu de creştere a rasei de porc Mangaliţa, numit şi porcul-somon, pentru că are în grăsime colesterol “bun”, care nu afectează vasele de sânge. “Vrem să facem lobby pentru Mangaliţa, pentru ca şi în Timiş să înceapă creşterea porcului de Mangaliţa, pentru că preţul e bun la vânzare fie pe viu, fie pe produs finit – salam, jumări, slănină. De aceea, vrem să înfiinţăm un nucleu al crescătorilor de Mangaliţa pentru zona de vest, pentru cei care vor să cumpere purcei sau produse tradiţionale din această rasă şi sunt nevoiţi, în prezent, să meargă la Turda, unde este un astfel de centru”, a declarat vineri, prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş. În judeţ sunt doar trei proprietari cu câteva capete de Mangaliţa, în schimb în Ungaria s-a dezvoltat foarte mult acest sector. “Rasa Mangaliţa este protejată ca rezervă de gene, pentru calităţile sale, fiind pe cale de dispariţie. În România mai sunt câteva zeci de mii de capete, iar la nivelul judeţul Timiş, doar vreo 60″, spune dr. Tiberiu Lelescu, fost director executiv al DADR Timiş. Pentru promovarea porcinelor Mangaliţa în Banat, specialiştii de la USAB Timişoara organizează un seminar cu această temă, la care vor participa şi câţiva fermieri din Turda, care vor aduce şi două perechi de suine din această rasă spre prezentare. “Vom ţine seminarul despre importanţa raselor de Mangaliţa şi a produselor tradiţionale din Mangaliţa, care sunt foarte scumpe; cel mai ieftin produs, slănina de la aceşti porci, este de 35 de lei/kg. Trebuie să vadă şi studenţii aceasta rasă, care sunt diferenţele faţă de altele”, a punctat Petanec. Rasa Mangaliţa a fost obţinută în urma încrucişării suinelor autohtone, a mistreţului şi a porcului Sumadia de talie mare, cu părul lung şi creţ (din Principatul Serbiei), în Imperiul Habsburgic, în urmă cu două veacuri, prima atestare a sa pe teritoriul actual al României fiind la Chişinău-Criş, pe moşia arhiducelui Iosif Anton, unul dintre fiii împăratului austriac Leopold al II-lea. Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt şi acoperit cu păr inelat. Chiar dacă rasa ajunge la 100 de kilograme abia după 15 luni, în timp ce competitorii din rasele York, Landrace sau Marele Alb au o rată de creştere mult mai rapidă (în doar şase luni), Mangaliţa prezintă multe alte avantaje: nu este pretenţioasă, rezistă la temperaturi scăzute şi presupune cheltuieli mici de întreţinere. (antenasatelor.ro)