Urmând tendința generală, consumatorul est-european și, în special, după cum vom vedea mai jos, cel din România, este din ce în ce mai interesat de alimentele ”sănătoase”. Așa reiese dintr-o amplă cercetare cu titlul ”We are what we eat Healthy-Eating Trends in Europe” efectuată de Nielsen și publicată la începutul acestei veri. Cercetarea a fost efectuată în toate țările Uniunii Europene pe un eșantion de 60.000 de consumatori, fiind comparată cu o alta, efectuată la nivel global. Iată foarte interesantele date adunate de specialiștii de la Nielsen, date care vin într-un moment foarte oportun, pe fondul dezbaterilor discrete din România, pe marginea a ceea ce înseamnă ”celan label” și, mai ales, pe seama cui produce cu adevărat alimente ”clean label”.Marea cu sarea   Să pornim de la principalele constatări ale cercetării, constatări care ne dau dimensiunea preocupării consumatorilor europeni pentru alimentele ”sănătoase:   1-Jumătate (49%) dintre respondenți consideră că sunt supraponderali și jumătate (50%), încearcă să piardă în greutate. 2-Consumatorii caută alimente proaspete, naturale și minim prelucrate. Ingredientele benefice care contribuie la combaterea bolilor și la promovarea sănătății sunt, de asemenea, importante. 3-Atributele de sănătate sunt cele mai importante pentru respondenții de pe piața emergentă, care sunt și cei mai dispuși să plătească o primă pentru beneficiile pentru sănătate. 4-Consumatorii mai tineri sunt cel mai dispuși să plătească o primă pentru atributele de sănătate. 5-Categoriile sănătoase cresc mai rapid decât categoriile indulgente, dar există încă loc pentru tratamente ocazionale în dieta consumatorilor.   Acum, porniți televizorul, deschideți o revistă sau conectați-vă la internet. Este posibil să vedeți un titlu despre cum să scădeți rapid greutatea nedorită folosind cele mai recente exerciții fizice sau o nebunie de dietă care vă va îmbunătăți sănătatea. Așadar, vi se promite marea cu sarea. Dar, în ciuda incredibilei atenții dedicate alimentației și sănătății, în ultimii 30 de ani, procentul persoanelor considerate supraponderale la nivel mondial a crescut, potrivit Global Burden of Disease, la  2,1 miliarde de oameni, reprezentând 30% din populația globală, în timp ce Nielsen consideră că supraponderalii și obezii reprezintă 50% din populația lumii!   De aici, o primă concluzie clară: ”Există o oportunitate extraordinară pentru producătorii de produse alimentare și comercianții cu amănuntul să ofere consumatorilor produsele și serviciile pe care consumatorii doresc și de care au nevoie”, a declarat Susan Dunn-Vicepreședinte Executiv, Global Professional Services, Nielsen, care adaugă: ”În timp ce dietele vin și pleacă, alimentele inovatoare sau cele curate, tradiționale, și care oferă beneficii de sănătate, vor avea o tot mai mare pondere. Primul pas este, ca producător, să știi cum să-ți dimensionezi eforturile de dezvoltare a produsului”.   75 % dintre europeni vor să slăbeascăTrei sferturi dintre respondenții europeni care încearcă să piardă în greutate intenționează să-și schimbe dieta și aproape 72% intenționează să și treacă la fapte. Comparativ, procentele sunt scăzute în rândul celor care preferă alte căi: 11% spun că iau pilule sau shake-uri, 7% folosesc medicamente prescrise de medicul lor, iar 6% utilizează metode care nu sunt descrise în sondaj. Dintre cei care își schimbă dieta pentru a pierde în greutate, 65% spun că reduc grăsimile, iar 62% consumă mai puținu dulciuri, ciocolată și zahăr. În schimb, mai mult de jumătate dintre respondenți (57%), își extind dietele cu mai multe alimente proaspete naturale.   Consumul porțiilor mai mici este o metodă de dietă preferată pentru respondenții europeni (41%), iar 37 % consumă mai puține alimente procesate. Co toate acestea, începând din 2011, a crescut dieta bogată în carbohidrați și grăsimi, ridicându-se cu șapte puncte procentuale, până la 25%, cât este în prezent. Unul din cinci respondenți (19%), urmează un alt plan de dietă nespecificat, iar 11% optează pentru programe comerciale de slăbire, cum ar fi Weight Watchers. În plus, reputația grăsimii ca inamic alimentar nr. 1 se estompează:  numărul respondenților care declară că scad grăsimile a scăzut cu 14 %, ajungând la o medie europeană de 59 %. Comparativ cu Uniunea Europeană, numărul de respondenți din America de Nord care au urmat o dietă bogată în carbohidrați și grăsimi a crescut cu 10 %, ajungând la un total de 23 %.   Ce determină dorința de cumpărare?   Consumatorii europeni spun că aspiră la o mai bună sănătate și la o alimentație mai sănătoasă. Dar, cât de influente sunt atributele de sănătate ale alimentelor pe care le consumă, în deciziile de cumpărare? Când vine vorba despre acestea, consumatorii se întorc la elementele de bază. De aceea, Nielsen a cerut respondenților să evalueze atributele de sănătate, de la foarte importanți, până la nesemnificativi, în deciziile lor de cumpărare.   Atributele cele mai de dorit sunt alimentele proaspete, naturale și prelucrate minim. Alimentele cu toate ingredientele naturale și cele fără organisme modificate genetic (OMG) sunt considerate, fiecare, foarte importante, pentru 43% dintre respondenți. Aproximativ 4 din 10 respondenți consideră că lipsa culorilor artificiale (42%), a aromelor (41%), și a alimentelor naturale din legume-fructe (40%), sunt foarte importante. Mai mult, consumatorii caută alimente funcționale care oferă beneficii care pot să reducă riscul de îmbolnăvire și/sau să promoveze o bună sănătate. 36 % dintre respondenți consideră că alimentele bogate în fibre sunt foarte importante și aproximativ trei din 10, caută alimente bogate în proteine ​​(32%), au cereale integrale (30%), sau sunt fortificate cu calciu (30% ), vitamine (30%), sau minerale (29%), pentru a-și satisface nevoile nutriționale.   Mai puțin este mai mult. Dar, cât?Mai puțin este mai mult pentru aproximativ o treime din respondenții care spun că este foarte important ca alimentele să aibă un nivel scăzut de colesterol (38%), sare (33%), zahăr (32%), și grăsime (30%). Aproximativ un sfert consideră că este foarte importantă absența unui sirop de porumb bogat în fructoză (26%), și a cofeinei (23%), iar alimentele care nu conțin gluten sunt considerate de 21% dintre consumatori ca fiind foarte importante. Preocupările de mediu și socio-economice se iau în considerare și în deciziile de cumpărare. O treime consideră că ingredientele din surse regenerabile (35%), și organice (33%), sunt foarte importante în deciziile lor de cumpărare, iar mai mult de un sfert (26%), spun că ingredientele locale sunt foarte de dorit.Estul Europei determină tendința!   Surprinzător, piețele emergente din Europa Centrală și de Est conduc pe calea dorinței de atragere a sănătății, atributele de sănătate influențând puternic consumatorii de alimente. Dar, nu toate atributele sunt la fel de importante în toată Uniunea Europeană. Există diferențe notabile, atât în ​​importanța absolută a atributelor (procentul care a declarat că este foarte important), cât și în importanța relativă (ordinea importanței în regiune), în deciziile de cumpărare.   În țările nordice, importanța atributului alimentar reflectă în mare măsură mediile globale, cu câteva excepții. Dorința pentru ingrediente din sursă durabilă (43%), este mai mare în Danemarca și Suedia, decât în ​​orice altă regiune, cu excepția Austriei, și este al doilea cel mai important atribut pentru respondenții din regiune. Absența de cofeină este, de asemenea, evaluată drept mai importantă în Germania (28%), decât în ​​întreagul continent. În Europa de Est, însă, numai produsele fără OMG sunt mai importante decât în restul Uniunii (47%, față de 43%).   Ingredientele ”benefice” sunt deosebit de importante pentru respondenții din Cehia, Polonia și Ungaria (43 %), România (38 %), în timp ce mediile europene pentru alte atribute sunt următoarele: bogate în proteine ​​(43%), fortificate cu calciu (44%), vitamină (43%), și minerale (40%). Componentele provenite din surse regenerabile sunt mai puțin importante în România (26 %) și Bulgaria (35 %), în comparație cu media europeană, care este de 43 %.   Dar, vrem să dăm bani pentru asta?   ”Consumatorii cu venituri limitate trebuie să profite la maxim de produsele pe care le cumpără, ceea ce este adesea dificil în cazul în țărilor în curs de dezvoltare,din Estul Europei”, a spus Susan Dunn. De fapt, din cauza puterii scăzute de cumpărare a est-europenilor, Occidentul este cu peste 20 % peste media estului european, pentru opt dintre cele 27 de atribute, incluzând aici scăderea/lipsa colesterolului (25 %), și conținut scăzut/fără grăsimi (24 %) ).   Cu toate acestea, mai ales în România, ca urmare a evoluției economiei, s-a înregistrat o dorință mai mare de a plăti suplimentar pentru alimentele care aduc beneficii de sănătate. Mai mult de 9 din 10 respondenți din această țară (92 %), au spus că, dacă ar avea mai mulți bani, ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produsele alimentare cu atribute de sănătate, comparativ cu media țărilor din Occident, care este de doar 79%.   Pe scara disponibilității la plată, cel mai mare procent din respondenții din România, Italia, Slovenia, Croația și Franța sunt foarte dispuși să plătească o primă (38% medie pentru toate atributele), urmate de cei dispuși moderat (36%) și puțin dispuși (Bulgaria-20% ). Cu toate acestea, nu toate atributele sunt evaluate egal. De exemplu, mai mult de jumătate dintre respondenți (51%), sunt foarte dispuși să plătească o primă pentru toate produsele naturale, dar doar aproximativ un sfert (27%) sunt foarte dispuși să plătească o primă pentru produsele fără fructoză.   În linia globalăScara de disponibilitate la plată se aseamănă mult cu mediile globale: cel mai mare procentaj de respondenți sunt dispuși moderat să plătească o primă (41%), urmată de cei care sunt foarte dispuși (30 %), și puțin dispuși (22%). Toate atributele sunt ponderate similar, dar există, totuși, unele diferențe. Cea mai mare diferență de disponibilitate față de salariu se întâlnește și între cei foarte dispuși să plătească pentru toate produsele naturale (43%), și cei foarte dispuși să plătească pentru produsele fără sirop de porumb, cu conținut ridicat de fructoză (22%).Ca o concluzie generală, să remarcăm evidențierea României în această tendință europeană, fapt care conduce la o altă concluzie: producătorii români de alimente și, specific, de produse din carne și lapte, trebuie să își adapteze oferta, potrivit cerințelor pieței.