Cred că lumea nu realizează ce se întâmplă cu adevărat; nici măcar cei implicați, nici măcar oamenii de afaceri! Mai ales, nu cred că realizează ce se pregătește, ce NI se pregătește. Parcă totul e făcut să ne pună la pământ, să dărâme tot. Luați cu lucrurile mărunte, cotidiene sau cu ochii în televizor la nesfârșitele certuri politice, nu luăm seama la faptele cu adevărat importante care, dacă vor fi duse la capăt, ne vor schimba viața în profunzime.   Nu prea am văzut mulți care să vorbească despre nivelul amenzilor pe care ANPC-ul dorește să le instituie companiilor, fie ele furnizoare de alimente, fie comercianților, în cazul în care calcă pe bec. Este clar, pedepsele trebuie să fie drastice pentru cei care lezează interesele consumatorilor, dar nivelurile propuse te duc mai degrabă cu gândul la eliminarea companiilor de pe piață, nu la corectarea lor; iar, aceasta, în condițiile în care nu pot fi amendați decât procesatorii și comercianții cu sediul în România, nu și cei din spațiul intracomunitar sau din țări terțe. Toată lumea vorbește despre taxele impuse băncilor, dar nimeni nu vorbește și despre cele impuse companiilor.   Apoi, nu am văzut să se discute despre resetarea unui întreg sistem, pentru a fi înlocuit cu altul. Dar, ce zic eu resetare, pentru că, atunci când faci chesta asta, computerul funcționează mai bine. Nu, este vorba despre pregătirea anulării regulilor economiei de piață și reinstituirea unor principii pur și simplu etatizate, ca și cum am fi în China populară, acolo unde totul este condus de partidul comunist și acolo unde orice afacere privată nu poate fi derulată decât cu binecuvântarea partidului.   Dar lumea nu bagă de seamă că în partea asta de Europă, lucrurile au luat-o razna cu totul: Slovacia a impus o taxă de 2,5 % din cifra de afaceri a companiilor de retail străine. Ungaria e model pentru guvernul de la București, în privința relațiilor interbancare și de business, iar Polonia instituie un model naționalist de afaceri care, mai devreme sau mai târziu, va duce tot la un fel de economie centralizată.   Sunteți cu toții oameni de afaceri. Așadar, ce aveți de gând să faceți? Să vă conformați, acceptând să vi se pună căpăstrul, bucurându-vă la firimiturile pe care veți fi lăsați să le culegeți din propriile companii pe care le-ați înființat sau la care ați contribuit determinant să crească, în România? Veți aștepta, împreună cu oamenii de rând, momentul în care, încolonați, vom fi duși în fostele hipermarket-uri, transformate în Circuri ale Foamei administrate de favorizați ai sistemului, pentru a ne lua masa de dimineață, de prânz și de seară? Sau veți acționa la fel de determinant, pentru salvarea unui mediu de afaceri liber dar, mai mult, pentru a păstra această țară în rândul lumii normale?   Ne aflăm într-o situație similară mersului pe un fir de ață, subțire, subțire, și doar de noi depinde dacă îl vom lăsa să se rupă sau nu.