Industria europeană a lactatelor primește mai multă materie primă, însă România evoluează în sens opus. Datele Comisiei Europene, actualizate la 26 octombrie 2026, arată o creștere a colectării în UE și o contracție importantă pe piața românească. Producția de lactate completează tabloul cu evoluții diferite de la un produs la altul.

În ianuarie–august 2026, cantitatea de lapte de vacă colectată în Uniunea Europeană a crescut cu 3,0% față de aceeași perioadă din 2025. În România, indicatorul a scăzut cu 11,6%, de la aproximativ 836.601 tone la 739.358 tone. Diferența reprezintă circa 97.243 de tone, conform valorilor din tabelul de sinteză al Milk Market Observatory.

România, în contrast cu principalii producători

Pentru aceeași perioadă de opt luni, colectarea a crescut cu 6,0% în Germania, 4,0% în Țările de Jos, 2,7% în Polonia și 1,9% în Franța.

Nici evoluția lunii august nu indică o recuperare pentru România: cantitatea colectată a fost cu 13,6% sub nivelul din august 2025, în timp ce totalul european a avansat cu 0,6%.

Aceste cifre descriu colectarea laptelui de vacă, nu întreaga producție de lapte din ferme. Distincția este esențială pentru evaluarea corectă a sectorului.

În UE, untul și laptele praf degresat cresc mai repede

Disponibilitatea mai mare a materiei prime se reflectă diferit în producția europeană. În ianuarie–august 2026, față de intervalul corespunzător din 2025, categoria „unt total” a crescut cu 7,7%, iar laptele praf degresat cu 9,0%.

Producția de lapte fermentat a avansat cu 5,1%, iar cea de brânzeturi cu 3,6%. Laptele de consum a înregistrat o creștere mai modestă, de 1,1%, potrivit tabelului de sinteză.

Sunt variații ale volumelor produse. Ele nu măsoară direct consumul și nu demonstrează, singure, o îmbunătățire a rentabilității fabricilor.

Mai puțin lapte colectat, dar creșteri la unele produse românești

În România, producția de lapte de consum a urcat de la 253.520 la 267.490 de tone, respectiv cu 5,5%. Laptele fermentat a crescut cu 3,3%, iar smântâna pentru consum direct cu 6,9%.

În schimb, producția de brânzeturi a coborât de la 71.130 la 68.470 de tone, în scădere cu 3,7%.

Colectarea și producția de produse finite urmăresc indicatori diferiți. Tabelele nu permit atribuirea acestor evoluții unei singure cauze și nici calcularea contribuției importurilor la fiecare categorie.

Ce contează pentru industrie

Pentru procesatorii români, contrastul justifică o analiză atentă a aprovizionării și a structurii producției. Un volum mai mare de produse finite trebuie evaluat împreună cu originea materiei prime, costurile și veniturile obținute.

Bilanțul european oferă repere concrete pentru această analiză. Datele includ însă estimări și exclud anumite informații confidențiale, iar comparațiile prezentate privesc primele opt luni ale anului, nu rezultatele definitive pentru întregul 2026.

(Foto: AI GENERATED)