In ciuda crizei financiare mondiale, industria carnii, la nivel global, nu are de ce sa se teama. Pe zone geografice, insa, vor avea loc modificari semnificative, din care unele state vor pierde, iar altele vor castiga. In ultimul deceniu, la nivel mondial, consumul de carne a crescut pe toate segmentele, in special ca urmare a cresterii populatiei si a veniturilor acesteia, mai ales in tarile in curs de dezvoltare. Cel mai dinamic segment a fost cel al carnii de pui, care, de la o pondere in total consum de carne de 29% in 1999, a ajuns la 31% in 2006, in vreme ce, consumul de carne de porc s-a mentinut la o cota de piata de 39%, iar acela al carnii de vita a scazut de la 26% la 25%, in acelasi interval de timp, dupa cum se arata intr-un studiu intitulat Monitoring Agri-trade Policy, editia din octombrie, elaborat de Comisia Europeana.

Productia si consumul mondial de carne vor urmari un trend crescator si in urmatoarea perioada de timp, rata anuala de crestere, previzionata fiind de 0,5% pentru tarile OECD, compartiv cu o rata de crestere de 2,5% pentru tarile in curs de dezvoltare. China, cu un ritm anual de crestere a consumului de aproximativ 3%, contabilizeaza aproximativ 42% din expansiunea pietei mondiale din urmatorul deceniu, cea mai mare parte din consum urmand a fi asigurat insa de productia interna. Ritmul de expansiune a comertului mondial cu carne ar putea sa atinga, in urmatorul deceniu, nivelul de 2,5% pe an. Brazilia va fi principala beneficiara a cresterii exporturilor de carne, atingand pana la sfarsitul urmatorului deceniu o cota de piata de 30% din totalul exporturilor de carne ale lumii. Statele Unite ale Americii se vor afla, de asemenea, printre tarile cu cota de piata a exporturilor in crestere. Rusia va ramane cel mai mare importator net de carne dintre statele OECD, urmata de Japonia.

In general, piata carnii nu va evolua in urmatorul deceniu la fel de dramatic in privinta preturilor, precum piata lactatelor sau cea a cerealelor. Doar carnea de pui a cunoscut in 2007 un ritm mai alert de marire a preturilor (+20%). Pentru urmatorii zece ani, prognozele arata o expansiune moderata a preturilor cu aproximativ 18-20% pentru carnea de vita si cea de pui si de 19-24% pentru carnea de porc, comparativ cu media ultimului deceniu. Prognozele indica, de asemenea, o diminuare a ponderii tarilor OECD in productia si exportul mondial, la multe marfuri agricole pana in 2016. Chiar daca aceste state isi vor mari ponderea in productia mondiala de grau, in ceea ce priveste oleaginoasele, laptele, carnea de vita, de porc si de pasare, raportul elaborat de Comisia Europeana previzioneaza o reducere considerabila a acestei ponderi. Aceasta va avea ca efect atat cresterea comertului Sud-Sud (intre tari in curs de dezvoltare), cat si o marire a exporturilor, din tarile in curs de dezvoltare catre tarile dezvoltate. Carnea de vita Sectorul carnii de vita continua, la nivel mondial, sa creasca cu +1,7% pe an, conform OECD-FAO; totusi ritmul mediu anual este in usoara scadere comparativ cu ultimul deceniu. China va deveni al doilea mare consumator de carne de vita al lumii, dupa SUA. Conform prognozelor Food and Agricultural Policy Research Institute (FAPRI: Institutul de Cercetari si Politici Agricole si Alimentare), consumul de carne de vita se va mari, in China, cu circa 55%, in urmatorii zece ani. Cresterea cererii de carne de vita pe piata chineza va fi acoperita, in special, din productia interna. OECD-FAO anticipeaza ca aceasta tara va ramane in continuare un exportator net, in vreme ce FAPRI avanseaza ideea ca, in fapt, China va inregistra un mic deficit pe acest segment, in comertul exterior. Si in urmatorul deceniu, principalii producatori de carne de vita vor ramane Brazilia, China si SUA. FAPRI estimeaza ca productia braziliana de carne de vita va creste cu 46% in urmatorii zece ani. Comertul mondial cu carne de vita va creste cu un ritm mai alert decat consumul. Tarile din Mercosur (Piata comuna a Sudului) isi vor consolida pozitia de lider in domeniu, in detrimentul Oceaniei (Australia si Noua Zeelanda in special), care va pierde cota de piata. Brazilia va ramane cel mai mare exportator al lumii cu o cota de piata de 47% in exportul mondial de carne de vita. In ceea ce priveste Australia, opiniile difera, varianta celor de la FAPRI fiind mai optimista decat a celor de la OECD-FAO. In acelasi timp, importurile nete ale UE vor continua sa creasca. Carnea de porc Pe plan mondial, in urmatorul deceniu, segmentul carnii de porc ar putea sa-si continue cresterea din ultimii zece ani, cu un ritm mai lent insa, de doar 2% pe an. De departe, China este cel mai mare producator si consumator al lumii, contabilizand mai mult de jumatate din piata globala. Desi consumul de carne de porc va inregistra un ritm de crestere mai scazut in urmatorii ani, se va inregistra totusi o expansiune cu 19% a pietei chineze a carnii de porc, in urmatorul deceniu, sunt de parere expertii FAPRI. Aceasta marire a consumului in China va fi acoperita, in special, prin cresterea productiei interne. La nivel mondial, comertul cu carne de porc va inregistra o expansiune mai rapida decat productia, un ritm de crestere de 2,7% pe an (in scadere, insa, comparativ cu ultimii zece ani). Atat FAPRI, cat si OCED sunt optimiste mai ales cu privire la industria americana a carnii de porc, asteptandu-se ca ritmul de crestere a productiei sa il depaseasca pe cel in care se mareste nivelul consumului, ceea ce va face ca surplusul destinat exportului sa fie mai mare. FAPRI vede o marire de trei ori a exporturilor SUA de carne de porc, ceea ce va conduce la o modificare a ierarhiei in clasamentul exportatorilor de carne de porc ai lumii. Astfel, Europa va pierde primul loc, ajungand, la sfarsitul urmatorilor zece ani, la o cota de piata de 26%. SUA, in schimb, va ajunge la o cota de piata de 28% din totalul exporturilor mondiale de carne de porc ale lumii. Brazilia isi va mari si ea de peste doua ori nivelul exporturilor, castigand cota de piata la nivel global. In cadrul Uniunii Europene, cel mai mare exportator de carne de porc ramane Danemarca, dar Germania ar putea, in scurt timp, sa ii ia locul dupa cum sugereaza cei de la Agentia Germana pentru Piete si Raportare a Preturilor, ZMP. In prima jumatate a acestui an, vanzarile germane de carne de porc si de produse din carne de porc au crescut cu 31%, comparativ cu 2007. Principalul motiv il reprezinta cresterea exporturilor spre Europa de Est, Rusia si Asia.

Declinul numarului porcilor in intreaga Europa Centrala si de Est a condus la o cerere crescuta de importuri in aceste regiuni. Spre exemplu, numarul porcilor din Polonia a scazut la 15,7 milioane, nivel fara precedent din 1984. "Scaderea efectivelor a fost cauzata de scaderea pretului porcilor si de scumpirea furajelor, ducand la abandonul cresterii porcilor si la sacrificarea scroafelor. Sunt necesari pana la 2 ani pentru a reveni la septelul anterior", declara Jerzy Majchrzak, de la compania Sokolow. In acest context, exporturile germane de carne de porc spre Polonia au crescut cu 231% (atingand 68.240 tone intre ianuarie si iunie 2008), Polonia fiind acum al treilea mare importator de carne de porc din Germania. Rusia, de asemenea, a contabilizat cresteri impresionante la importurile de carne de porc din Germania (+109%), in prima jumatate a acestui an, comparativ cu perioada ianuarie - iunie 2007, atingand 28.950 tone, ceea ce situeaza aceasta tara pe locul sase in ierarhia celor mai mari importatori de carne de porc din Germania. Conform datelor GTIS (Global Trade Information Services), Italia ramane cel mai mare importator de carne de porc germana, cu 623.068 tone vandute intre ianuarie si iunie ale acestui an. In ceea ce priveste pretul carnii de porc, acesta va cunoaste o crestere solida in intervalul 2009-2011, urmata de un declin in anii ce vor urma. Pentru urmatorii zece ani, este previzionata o crestere a preturilor la carnea de porc cu 19-24%. Carnea de pui Sectorul carnii de pui va cunoaste evolutia cea mai dinamica in urmatorul deceniu. Intre 1999 si 2006, consumul de carne de pui a crescut cu un ritm mediu de 3,2% pe an, mai mare chiar decat ritmul de crestere a comertului international cu carne de pui. De altfel, acest segment este singurul in expansiune atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare. China este al doilea mare producator si consumator al lumii, dupa SUA. Totusi, cea mai mare crestere a productiei a fost realizata de Brazilia, care a atins un ritm mediu anual de 7% pe an. Aceasta tara a reusit, de asemenea, sa fructifice oportunitatile create de marirea cererii de carne de pui la nivel mondial, reusind sa atinga un ritm mediu de expansiune a exporturilor de 19% pe an, in intervalul 1999-2006. Si in urmatorii zece ani, sectorul va cunoaste o crestere, desi ritmul mediu se va tempera la aproximativ 2% pe an. Brazilia este singura tara despre care prognozele spun ca productia va depasi consumul in dinamica, ceea ce va avea ca rezultat consolidarea pozitiei acestui stat ca exportator de carne de pui, devansand chiar SUA. Conform estimarilor FAPRI, intre 2008-2017, este de asteptat o dublare a exporturilor braziliene de carne de pui, comparativ cu ultimul deceniu, astfel incat, la sfarsitul lui 2017, Brazilia va contabiliza aproape jumatate din exportul mondial al acestui produs. In ciuda faptului ca vor pierde cota de piata, exporturile americane de carne de pui vor cunoaste, conform estimarilor, in urmatorul deceniu, o crestere cu 30% pe intregul interval de timp. UE va deveni importator net de carne de pasare (0,3 milioane tone in 2016). Pretul carnii de pui se va afla la un nivel mediu, cu circa 20% mai ridicat decat media inregistrata in ultimul deceniu, cauza fiind, in special, costul ridicat al furajelor. Preturile cerealelor se mentin ridicate Din pacate pentru producatorii de carne, pretul mai ridicat al carnii este contrabalansat, din punctul de vedere al maririi profitului, de cresterea pretului furajelor. Cresterea productiei de biocombustibili se va combina cu alte presiuni asupra ofertei alimentare pentru a mentine preturile inalte ale furajelor, concluzioneaza, de asemenea, raportul elaborat de Comisia Europeana. In cazul porumbului, OECD-FAO vorbeste de o marire cu 40% a preturilor mondiale pentru urmatorii zece ani, iar FAPRI avanseaza chiar procentul de 50%. Toate opiniile concorda in ceea ce priveste impactul productiei de biocombustibili asupra pietei porumbului, programul pentru etanol al SUA continuand sa consume circa 1/3 din productia americana de porumb, pana in 2016. Preturile la grau sunt, de asemenea, previzionate sa ramana ridicate, din cauza stocurilor permanent scazute si a productiei de biocombustibili din UE. Mai mult, pentru urmatorii zece ani, este previzionata o marire a pretului graului de circa 30%. Comertul cu grau va creste mai repede decat productia si consumul, in beneficiul exportatorilor europeni. In final insa, raportul MAP arata ca incertitudinile macro-economice si pietele volatile pot conduce la revizuirea datelor prognozate: "Daca cresterea economica se va face intr-un ritm mai mic decat cel prognozat si daca efectele asupra veniturilor vor cunoaste o repartitie mai inegala in tarile in curs de dezvoltare, cererea de alimente si furaje nu va creste atat de mult." Carnea romaneasca are nevoie de investitii In ceea ce priveste Romania, lucrurile stau un pic diferit. Deoarece tara noastra este aflata la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii. In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei de carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt toate activitati care necesita importante sume de bani. Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza doar daca, initial, exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate (banii vin la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei faze a investitiei si inceperea alteia). Or, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de selective in privinta acordarii de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de investitii (zootehnia si agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de bancile din Romania), adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni foarte greu de realizat, daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati, cum ar fi castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru dezvoltare. La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un exemplu este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe zeci de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne mai deloc. Un alt exemplu este ANSVSA (Agentia Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor) care, de foarte multe ori in ultimii doi ani (de cand am intrat in UE), au excelat in tot felul de ordine si masuri aberante, fapt care, in loc sa usureze activitatea celor din domeniu, mai mult a incurcat-o. Relevant in acest sens este modul in care Agentia a incercat sa rezolve problema exporturilor romanesti de carne de porc in UE pentru firmele ce proceseaza carne adusa din strainatate. "Actionand in stil Murphy (De ce sa fie simplu cand poate sa fie complicat?) - dupa cum o arata oficialii Asociatiei Romane a Carnii - ANSVSA a trimis o nota in teritoriu, inventand o procedura pe care ARC nu a cerut-o niciodata, aceea a liniilor duble sau a separarii in spatiu si in timp a carnii pestoase de cea libera, procedura pe care UE nu putea risca sa o accepte (asa cum s-a si intamplat)".