Redobândire globală a încrederii Un sondaj efectuat în zece state membre[1] între septembrie și noiembrie 2013 a indicat faptul că sectorul agricol înregistrează ușoare creșteri față de acum șase luni, dând dovadă de un optimism tot mai mare. În general, scăderea costurilor factorilor de producție, în special a furajelor, a fost încurajatoare dar situația la nivelul prețurilor agricole a continuat să fie mixtă: prețurile cerealelor și a oleaginoaselor au continaut să scadă în comparație cu nivelurile stabile, mai ridicate totuși decât media pe termen lung a produselor de origine animală, cu excepția ouălor. O analiză detaliată a rezultatelor naționale indică o situație mai eterogenă (a se vedea mai jos). Indicele de încredere al Copa-Cogeca este calculat de două ori pe an, primăvara și toamna, pe baza rezultatelor sondajelor naționale privind două dintre întebările referitoare la felul în care agricultorii evaluează situația economică actuală și viitoare a exploatațiilor lor[2].

1. Perspective la nivel de state individuale

În comparație cu sondajul anterior, agriculturii s-au declarat mai mulțumiți de situația lor în Regatul Unit, Belgia și Italia. În urma scăderii nivelului de încredere de acum un an, agricultorii din Anglia și Țara Galilor au început să își redobândească gradul de optimism referitor la propriile exploatații, care a ajuns la nivelul cel mai ridicat al ultimilor patru ani, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu (graficul 2). Același lucru pare a fi valabil pentru toate sectoarele. De exemplu, producătorii marilor culturi nutreau speranța de a vedea condițiile propice de însămânțare ale acestei toamnei concretinzându-se într-un mai bun nivel al recoltei în 2014 față de anul anterior, costurile mai reduse ale furajelor fiind în beneficiul crescătorilor de animale. Creșterea gradului de încredere se reflectă, de asemenea, în numărul de agricultori dispuși să își sporească producția pe viitor, fapt care ar putea crește nivelurile producției față de cele înregistrate în prezent, destul de scăzute. Anticipând cu satisfacție producția din 2014, agricultorii britanici s-au declarat îngrijorați mai degrabă de aspecte legate de reglementare și de costurile factorilor de producție. Față de anul anterior, „Politica Agricolă Comună (PAC)” a depășit „situația economică” în ceea ce privește factorii despre care se consideră că vor avea un impact negativ în următorul an, fapt ce decurge din iminenta punere în aplicare a reformei PAC, dar și din ameliorarea contextului economic. Gradul de încredere a continuat de asemenea să crească și în Belgia, pe fondul îmbunătățirii nivelului de optimism în ceea ce privește situația actuală și viitoare a exploatațiilor agricole (graficul 3). Cu toate acestea, pesimismul pare să domine în rândul producătorilor marilor culturi, al producătorilor de legume și de flori. De partea sectoarelor optimiste, gradul de încredere a crescut în ceea ce îi privește pe producătorii de lactate și de carne de porc, câtă vreme producătorii de carne de vită și de fructe rămân prudenți În trimestrul al treilea al anului 2013, nivelul de încredere al sectorului agricol a continuat să se îmbunătățească în Italia, agricultorii devenind mai optimiști în ceea ce privește situația actuală și viitoarele evoluții ale întreprinderilor lor (graficul 4). Aceasta a constituit principala ameliorare la nivelul de percepție al situației actuale în urma unei lungi tendințe descendente, fiind asociată unor tensiunilor mai reduse la nivelul costurilor de producție. În sectorul plantelor, producătorii de plante furajere și horticultorii au dat dovadă de cel mai mare grad de optimism, câtă vreme producătorii de flori și producătorii de culturi industriale s‑au arătat ceva mai temperați. În sectorul fructelor, nivelul încrederii a crescut, dar bilanțul rămâne negativ: producătorii de citrice s-au arătat cei mai optimiști, în timp ce producătorii altor tipuri de fructe au dat dovadă de mai multă prudență. Previziunile promițătoare ale recoltelor au ridicat moralul producătorilor de ulei de măsline, în ciuda unei tendințe descendente a prețurile de vânzare și a anumitor probleme fitosanitare. Viticulturii s-au bucurat, de asemenea, de o recoltă bună care, însă, anunța o scădere a prețurilor. Nu în cele din urmă, în sectorul creșterii animalelor, nivelul de încredere al producătorilor de lactate s-a stabilizat în urma negocierilor la nivel de preț din această vară, iar gradul de încredere al producătorilor de carne s-a ameliorat. În Germania, poziția agricultorilor era oarecum pozitivă iar tendințele optimiste păreau mai răspândite decât cele pesimiste. Agricultorii germani s-au dovedit a fi oarecum mai puțin optimiști în ceea ce privește situația economică actuală, dând totuși dovadă de mai multă încredere privind perspectivele situației economice a activității lor, în comparație cu începutul anului (graficul 5). Prețul laptelui, al cărnii de vită, de porc și de purcel au influențat în mod pozitiv atitudinea agricultorilor, câtă vreme cursul destul de redus al cerealelor s-a dovedit neliniștitor. În ceea ce privește factorii de producție, costurile de arendare, costurile îngrășămintelor, ale furajelor, ale curentului electric și ale combustibililor au continuat a fi considerate mari. Agricultorii germani au dat dovadă de o viziune foarte critică la adresa politcii agricole a UE. Cuantumul investițiilor preconizate de agricultori pentru următorul an a scăzut ușor în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior (o scădere cu aproximativ 0.3 miliarde, ajungând la 5.9 miliarde de euro), deși mai mulți agricultori se arată dispuși să investească în comparație cu anul trecut. În Polonia, gradul de încredere a scăzut din martie 2013, ca urmare a declinului înregistrat la nivelul actualei situații economice a exploatațiilor agricole (graficul 6). Proprietarii exploatațiilor mixte și producătorii marilor culturi s-au declarat nemulțumiți de situația actuală a exploatațiilor lor, pe fondul scăderii prețului cerealelor și a recoltelor obținute, care s-au dovedit sub nivelul așteptat. Dimpotrivă, crescătorii de animale s-au declarat mulțumiți ca urmare a prețurilor mai bune ale laptelui și cărnii de porc. Costurile factorilor de producție, în special a îngrășămintelor, au fost foarte ridicate. În ceea ce îi privește, crescătorii de porcine și de păsări consideră că, în următorii doi-trei ani, situația lor se va ameliora. Agricultorii din sectoarele producției vegetale, mixte și crescătorii de animale erbivore rămân în continuare prudenți și speră să poată obține prețuri mai bune în schimbul produselor lor. Respondenții care s-au declarat optimiști în ceea ce privește situația lor viitoare, au făcut referire la noile programe UE post-2014. Agricultorii suedezi se dovedeau mai puțin încrezători, pe fondul unui pesimism tot mai ridicat în ceea ce privește gradul actual și viitor de profitabilitate (graficul 7). Prețurile din sectorul vegetal au scăzut în ultimele luni, de unde și deteriorarea nivelului de încredere actual și al lunilor următoare. O oarecare întârziere de ajustăre a prețurilor furajelor la prețurile culturilor continua să afecteze crescătorii de animale care, se așteaptau, cu toate acestea, ca situația să se amelioreze pe viitor. Producătorii de carne de porc au fost singurii care au declarat că în momentul de față se bucură de o marjă pozitivă de profitabilitate, deși se temeau de o deteriorare a situației pieței pe viitor. Producătorii de lactate erau, în continuare, nemulțumiți, deși situația lor s-a ameliorat față de aceea înregistrată acum un an, așteptările lor fiind și ele mai ridicate pentru aceeași perioadă a anului viitor. Aceste tendințe se bazează pe prețurile mai bune ale laptelui. În Franța, barometrul a indicat preocupări tot mai mari în ceea ce privește situația actuală dar și viitoare, încrederea în perspectivele viitoare ajungând la nivelul cel mai scăzut al ultimilor trei ani (graficul 8). Drept rezultat, gradul general de încredere era negativ și se situa sub nivelul anterioarelor șase luni. Toate sectoarele se arătau îngrijorate de viitoarea situație a exploatațiilor lor, producătorii marilor culturi și proprietarii exploatațiilor mixte declarându-se extrem de neliniștiți. Agricultorii olandezi se arătau mai puțin optimiști decât la începutul acestui an, pe fondul anticipării unei deteriorări viitoare a situației lor economice (graficul 9). Tendința generală este consecința unui grad mai ridicat de încredere al producătorilor marilor culturi, al producătorilor de carne de porc și de pasăre – producătorii de cereale, de exemplu, bucurându-se de o recoltă și de prețuri peste nivelul anticipat. Pe de altă parte, producătorii de lactate se declarau oarecum mai puțin optimiști în ceea ce privește viitorul. Prețul laptelui era ridicat iar producătorii de lactate nu se așteptau ca tendințele să continue și în următorii 2-3 ani. Horticultorii s-au declarat mai puțin optimiști decât la începutul anului. Nivelul cel mai scăzut de încredere a fost înregistrat în rândul producătorilor culturilor de seră, pe fondul prețurilor scăzute ale produselor lor. Analizând factorii negativi care au afectat producția anului trecut, costurile de producție au fost un numitor comun al tuturor sectoarelor. Toți agricultorii, mai puțin producătorii de carne de pasăre și de porc, considerau că aceste costuri vor continua să îi incomodeze și pe viitor. În plus, horticultorii erau nemulțumiți de profitul dezamăgitor înregistrat, atât în ceea ce privește producția de seră cât și producția în aer liber. Sectorul vegetal și acela al creșterii păsărilor evalau în mod negativ toți factorii economici indicați. Prețul ouălor, în particular, a înregistrat un nivel foarte scăzut, fapt care s-a adăugat restructurărilor presupuse de punerea în aplicare a legislației privind bunăstarea găinilor ouătoare. Evoluțiile pozitive la nivelul stării de spirit a agricultorilor români s-au dovedit temporare, indicatorii înregistrând o scădere din martie 2013 până în prezent, pe fondul unui curent de opinii mai puțin favorabil în ceea ce privește perspectivele situației lor comerciale [3] (graficul 10). Producătorii marilor culturi erau mai puțin optimiști atât în ceea ce privește situația actuală, cât și cea viitoare, consecință a unui nivel nesatisfăcător al prețurilor, în ciuda obținerii unei recolte mai bune decât în 2013. Sentimentele privind situația actuală și viitoare s-au ameliorat în rândul producătorilor de lactate. Prețurile scăzute ale laptelui, ale cărnii de vită și de porc au exercitat, de asemenea, o influență negativă în acest sens. Costurile factorilor de producție au fost stabile sau au înregistrat ușoare ameliorări (de ex. acelea ale furajelor), însă continuau a fi considerate ca având un puternic impact asupra costurilor totale. Agricultorii care se declarau mai optimiști în ceea ce privește perspectivele de viitor au indicat fondurile UE ca fiind unul dintre motive, spre deosebire de sondajul anterior, care evidenția neliniști pe fondul unei scăderi a suvențiilor. Starea de spirit a agricultorilor maghiari s-a deterioarat și ea, în principal pe fondul unor așteptări mai puțin optimiste în ceea ce privește situația viitoare [4] (graficul 11). Producătorii marilor culturi s-au declarat mulțumiți de rezultatul recoltei anului 2013, arătându-se ușurați de evoluțiile înregistrate la nivelul costurilor de producție, deși prețurile cerealelor și ale oleaginoaselor scăzuseră. Pe de altă parte, prețul laptelui și al cărnii de porc erau considerate a fi mai bune decât în luna martie. La fel ca în cazul României, cei care s-au declarat optimiști în ceea ce privește viitorul au indicat o creștere a subvențiilor ca unul dintre motive. Pe de altă parte, pesimiștii s-au declarat îngrijorați în ceea ce privește modificările apărute la nivelul legislației funciare, care ar permite cetățenilor UE să cumpere terenuri în Ungaria, fapt care ar atrage după sine reducerea suprafeței agricole disponibile și creșterea prețurilor funciare.

1. Analiza dificultăților întâmpinate de agricultori în trimestrul trei al 2013

[1] Belgia (Flandra), Germania, Franța, Italia, Ungaria, Olanda, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor).

[2] Pentru informații suplimentare privind metodologia, consultați documentul ECON(11)576 (rev.5). A se reține că, începând din 2013, s-a trecut la metodologia revizuită (ponderare) de calcul a răspunsurilor. Această schimbare afectează și rezultatele anterioare, prin urmare cifrele din această notă ar putea să nu fie în mod direct comparabile cu versiunile anterioare.

[3] În România, sondajul a fost realizat în rândul agricultorilor care dețin peste 60 de hectare.

[4] În Ungaria, sondajul a fost realizat în rândul agricultorilor care dețin peste 200 de hectare.

[5] Întrebările au fost adresate Belgiei, Germaniei, Franței, Italiei, Ungariei, Olandei, Poloniei, României și Suediei.

[6] A se vedea nota de subsol 4, mai sus.