Gheorghe Bedreaga - Data si locul nasterii: 30.04.1956, Crisan, Jud. Tulcea - Studii: Facultatea de Pescuit si Acvacultura Galati. Piscicultura romaneasca a indurat o perioada lunga de ignorare din partea autoritatilor romane, dupa 1990. Cei care au ramas in acest domeniu, in ciuda dificultatilor intampinate sunt dotati cu pasiune pentru munca pe care o fac si cu un anume soi de indarjire. Despre imperfectiunile unui sistem care inca nu are un cadru legislativ clar, despre o piata de desfacere din ce in ce mai pretentioasa, despre sturioni si icre negre made in Romania, am vorbit cu administratorul companiei piscicole din judetul Alba, Delta Plus, Gheorghe Bedreaga.

FDC: Cum ati ajuns sa lucrati atat de departe de locul unde v-ati nascut? GB: Sotia este din Ardeal si ne-am hotarat sa ne stabilim aici inca din timpul facultatii. Eu am luat, dupa facultate, repartitie la Satu Mare, unde am lucrat un an. Apoi m-am mutat la Cluj Napoca, la Regionala care se ocupa de fondul piscicol din zona. Cum judetul Alba nu avea nici o unitate piscicola, s-a infiintat una aici, langa Sebes. Am venit la receptia lucrarii, mi-a placut si am facut presiuni pentru a primi un post. De atunci sunt pe baricade. FDC: A fost dificila, in cazul companiei pe care o conduceti, trecerea de la comunism la democratie, adica de la proprietatea de stat la cea privata? GB: A fost o trecere destul de dificila. Desi Delta Plus este, de zece ani, o societate cu capital privat, inca nu simt ca sunt intrunite toate conditiile pentru o comparatie. Terenurile pe care lucram sunt parte proprietate, parte concesionate. Intr-adevar proprietatea este importanta si in sectorul nostru, insa cea mai importanta este munca, gradul de implicare in activitate. Compania are asigurat cadrul de functionare, insa este expusa presiunilor consiliilor locale si fostilor proprietari, pentru ca fiecare ar vrea... nu stie niciunul ce, dar ar vrea. Nu-si dau seama ca munca este cea care te face sa ai rezultate. FDC: Care sunt, concret, suprafetele pe care le exploatati si dotarile de care dispuneti la momentul de fata? GB: Astazi administram 110 ha de luciu de apa, din care scoatem o productie de aproximativ 220-240 de tone de peste pe an. Am cumparat initial, atunci cand investitia a fost scoasa la vanzare de catre banca pentru a incheia niste datorii ale fostului administrator, sediul si o parte dintre terenurile afe­rente acestei investitii. Apoi am asteptat sa vedem care vor fi reglementarile din domeniu. Pana in 2005, sectorul nostru a fost ignorat aproape in totalitate. Legea 247 a facut putina lumina, in sensul ca a dat dreptul investitorilor sa-i despagubeasca pe vechii proprietari. Si de atunci, fara prea multa vitejie, urmarind cu atentie cursul legislativ, am inceput sa incheiem contracte de despagubire. Terenul este insa foarte faramitat - pentru suprafata noastra de 100 ha avem aproximativ 400 de proprietari. Acum a mai aparut o lege, 317, care speram sa clarifice definitiv situatia terenurilor; aceasta da dreptul Agentiei care administreaza domeniul piscicol sa vanda terenul de sub luciul de apa investitorilor. FDC: Ce specii de peste cresteti? GB: Specia de baza a companiei Delta Plus este crapul, care reprezinta cam 65-70% din productie, iar 20 % sunt speciile fitoplantunofage, in primul rand crapul chinezesc. Diferenta o reprezinta specii precum: carasul, sturionii si alti pesti rapitori. FDC: Cresterea sturionilor a fost, la un moment dat, o moda printre acvacultori. De ce nu v-ati axat, in primul rand, pe aceasta activitate? GB: Ca orice moda, asta a atins pe toata lumea, inclusiv pe mine. Astfel, noi am dezvoltat mai multe proiecte cu unitati de cercetare, in acest sens. Cu Centrul de Cercetare Piscicola de la Galati, am avut un proiect pe speciile de sturioni comune spatiului dunarean: morun, nisetru, pastruga, iar cu Statiunea de Cercetare Piscicola Nucet am cola­borat pentru o specie de sturioni, aclimatizata la noi in tara - sturionul de balta, polyodon spatula. Rezultatele nu au fost tocmai cele asteptate. Cei care sunt atinsi de “virusul” cresterii sturionilor viseaza la profituri fabuloase din carnea scumpa si icrele negre. Activitatea in sine, insa, necesita o investitie substantiala, iar piata de desfacere pune probelme, asa ca acest domeniu a ramas doar o mica parte din activitatea noastra. FDC: Ce conditii speciale trebuie indeplinite pentru a creste sturioni in tara noastra? GB: Pentru sturionul de Dunare, am incercat initial cresterea in policultura. Rezultatele au fost foarte bune in primul an, dar in urmatorii ani au devenit nefavorabile. Au fost necesare investitii aparte, deoarece s-a dovedit ca sturionii trebuie sa fie crescuti ca specie distincta, in mod unitar. FDC: Cum se face pescuitul de recolta? GB: Pescuitul efectiv se face prin golirea bazinelor si sortarea pestelui pe categorii si destinari. El este ulterior depozitat in bazine intermediare si, in perioada livrarii, este parcat in bazinele de vanzare. Reusim astfel sa realizam o anumita rotatie a bazinelor si ritmicitatea vanzarilor. Acum avem bazine pe care le populam cu peste mai mare, unde facem recoltarea mai devreme. In celelalte, puietul e mai putin dezvoltat si necesita o perioada de crestere mai mare. FDC: Care este politica Delta Plus in ceea ce priveste pescuitul de agrement?GB: Socotim pescuitul de agrement ca pe un rau necesar dar, in ultima perioada, a primit o importanta mai mare. Aceasta activitate aduce acum aproximativ 10% din cifra de afaceri a companiei noastre. Evi­dent, pescuitul de agrement poate suplini, in oarecare masura, vanzarile directe. Noi populam bazinele, pescarii vin si isi platesc taxa de pescuit – care este de 40 lei pe zi – si pot retine pana la 4 kg din pestele prins. Tinem o evidenta stricta a cantitatilor pescuite si repopulam periodic pentru ca pescarii sa aiba rezultate, iar noi sa desfasuram aceasta activitate pe o perioada cat mai lunga. FDC: Spuneati mai devreme ca piata de desfacere pentru sturioni, in Romania pune probleme. Cum apreciati in general acest segment al comertului cu peste? GB: Inainte de 1990, era o presiune mare asupra noastra pentru ca, datorita lipsei concurentei in zona, aveam un impact direct asupra pietei. Dupa Revolutie aceasta legatura directa cu piata s-a redus foarte mult desi, in ultimii ani, cererea de peste viu este tot mai mare. In momentul de fata, piata ne absoarbe toate produsele. Oricum, pe parcurs, atunci cand piata a devenit refractara, am cautat noi solutii, pentru a ne adapta. FDC: Care sunt aceste solutii de mentinere pe o piata aflata, in general, in recesiune? GB: Una dintre ele a fost extinderea perioadei de livrare; inainte recoltam toamna si livram toata productia in trei luni. Acum vindem din iunie pana in aprilie-mai, anul urmator. Ne-am dezvoltat o retea de beneficiari, care au o activitate permanenta si reusim sa vindem toata productia. FDC: Faceti dumneavoastra livrarea?GB: In cele mai multe situatii da, mai ales acolo unde avem legaturi mai vechi cu beneficiarii marfii. Am dezvoltat o retea de distributie a produselor noastre. De asemenea, am avut o scadere a preturilor, ceruta de piata. FDC: Preferati sa lucrati cu hypermarketuri sau cu magazine mici? GB: Orientarea noastra este catre unitatile mai mici de desfacere pentru ca ele se pliaza mai usor pe cerere si se mentin mai aproape de gusturile cumparatorului. FDC: Ce ne puteti spune despre concurenta, in domeniul pe care il reprezentati? GB: Concurenta pe domeniul nostru se regaseste deja la nivel national, nu prea mai putem discuta de zone de lucru pentru ca sunt conditii de transport care elimina distantele. E drept ca, pentru noi, concurenta, pe segmentul peste viu, inseamna, in primul rand, producatorii din Moldova si Ardeal. Pe judetul nostru, suntem singurii de pe piata. FDC: De ce nu faceti si prelucrare de peste?GB: Noi avem o unitate de prelucrare a pestelui pe care am dezvoltat-o acum cativa ani printr-un proiect european si facem acest serviciu la cerere. Am proiectat unitatea aceasta cand nu intrasera inca pe piata atat de multe hypermarketuri care sa aiba propriile unitati de prelucrare. Acum cererea de peste prelucrat este mai scazuta si pestele viu este mai rentabil, asa ca nu intentionam sa ne extindem pe acest segment.