(...) Una dintre cele mai frecvente formule de hrană administrată în fermele piscicole este aceea a formulelor de furaje combinate, utilizate mai ales în acvacultura intensivă, având ca rezultat direct în starea de sănătate a peștilor, în creșterea și dezvoltarea lor. Concomitent, potrivit legislației în vigoare, furajele combinate trebuie să aibă un impact cât mai redus asupra calității apei. Cum, în România, fermele de crap sunt larg răspândite, există mari rezerve în ceea ce privește sporirea productivității, situația fiind, oarecum, comună țărilor din Estul Europei, în majoritatea lor, dispunând de tehnologii vechi chiar și de 50 de ani. În replică, însă, realizarea producției este asigurată pe suprafețe mari ale luciului de apă și pe productivitatea naturală a heleșteelor, apelându-se ocazional la hrănirea suplimentară. Cu toate acestea, de regulă, în fermele extensive nu se utilizează furajarea suplimentară, cu toate că aceasta ar crește producția mai ales prin ritmul de creștere și îmbunătățirii calității cărnii. În opoziție, una dintre cele mai mari greșeli este aceea că unii dintre acvacultori utilizează tehnologii extensive pe suprafețe mici de luciu de apă, de câteva hectare, suprafețe care sunt, de fapt, ideale pentru tehnologiile intensive, care dau cel mai bun rezultat, în rpivința intensificării producției. Astfel, dacă vorbim de producția de crap, prin utilizarea de furaje de înaltă calitate este relativ ușor să se realizeze o producție de 7-10 t/ha/an. În același timp, creșterea crapului în viviere și sisteme flow-through este aproape neutilizată, deși poate asigura o producție de 300 kg/m3 de apă. (...) (Acest articol îl veți putea citi integral în ediția cu nr. 27 a revistei Fabrica de Carne)