Industria alimentară este cel mai mare sector al industriei prelucrătoare din Europa, cu 289.000 de companii, generând venituri anuale mai mari de 1 milion de euro și angajarea a 4,2 milioane de persoane.   Potrivit unui raport al sectorului FoodDrinkEurope, vânzările de alimente cu valoare adăugată sunt pe un curs de creștere,  cu 3,4%. Sectorul speră să crească vânzările cu valoare adăugată cu 2,5-3,5% pe an între 2018 și 2025.   Cu toate acestea, raportul prezentat în data de 10 ianuarie a.c. are un avertisment clar: perspectivele sectorului alimentar sunt amenințate.   Importanța pieței unice   Piața unică reprezintă 90% din vânzările din sectorul alimentar din Europa. Evenimente recente, cum ar fi Brexit, au pus accentul pe funcționarea pieței unice, notează Asociația FoodDrinkEurope.   ”O piață unică funcțională devine cea mai importantă prioritate a industriei. Brexit adaugă un plus de complexitate și incertitudine întreprinderilor de pe ambele părți ale canalului”, a avertizat organizația.   Odată ajuns în afara blocului, Marea Britanie va fi cel mai mare partener comercial al UE pentru alimente și băuturi, a remarcat FoodDrinkEurope. Organizația a cerut Comisiei Europene să negocieze un acord tranzitoriu și o relație comercială viitoare care să garanteze comerțul fără întreruperi al produselor și ingredientelor alimentare și al băuturilor între continent și Marea Britanie. FoodDrinkEurope a cerut negociatorilor să acorde prioritate "nevoilor afacerii" față de "cerințele politice" în cadrul viitoarelor negocieri comerciale.   Dincolo de Brexit   Brexit nu este singurul factor de risc, a continuat FoodDrinkEurope. ”nterpretările diferite a legilor UE conduc din ce în ce mai mult spre ridicarea de bariere pentru companiile alimentare și băuturi, în cadrul pieței unice”.   Pe parcursul anului 2017, FoodDrinkEurope a fost un adversar ferm al legislației introduse la nivel național, cum ar fi cerințele de etichetare a țării de origine, iar în decembrie grupul a înregistrat o plângere oficială privind cerințele țării de origine a Italiei, introducerea căreia nu a respectat cerințele procedurale.   Etichetarea de origine este un subiect controversat în Europa   Regulamentul UE privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare permite statelor membre să introducă cerințe suplimentare obligatorii de etichetare pentru anumite categorii de produse alimentare, inclusiv indicând originea produselor, dacă acest lucru este justificat din motive de sănătate publică sau de protecție a consumatorilor.   În timp ce unele țări, inclusiv Italia și Franța, au introdus reglementări COOL, alte state membre sunt nemulțumite de proliferarea cerințelor naționale. Anul trecut, Belgia, cu sprijinul Germaniei, Republicii Cehe, Țărilor de Jos și Luxemburgului, a solicitat CE să efectueze o evaluare a impactului asupra etichetării obligatorii a originii.   Ca răspuns, Comisia a solicitat statelor membre care au implementat astfel de măsuri să furnizeze feedback la sfârșitul experimentului, care poate dura până în 2019.   ”În contextul unei strategii ambițioase și cuprinzătoare privind piața unică, Comisia Europeană ar trebui să își intensifice rolul de a se asigura că legislația UE este respectată în mod corect și că legislația națională nu fragmentează piața unică în domeniile în care legislația alimentară este armonizată”, susține FoodDrinkEurope.