Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare în aprilie a rămas în linii mari stabil, cu o medie de 173,5 puncte, fiind în creștere ușoară față de luna martie și mai mare cu 2,7% decât în aceeași lună a anului 2017.   Prețurile la cereale și la produsele lactate au continuat să crească, iar cele la zahăr au continuat să scadă. FAO a lansat, de asemenea, primele prognoze pentru sezonul de comercializare 2018-19, estimând o scădere a producției globale de cereale și a rezervelor, ambele fiind la, sau aproape, de nivelurile lor record. Anul care urmează    Estimările anticipate pentru anul viitor pentru piețele globale de cereale sunt favorabile, în ciuda unui declin prognozat, potrivit noului Raport FAO privind Cererea și Oferta de Cereale, de asemenea, lansat astăzi.   Producția globală de cereale în 2018 este de așteptat să scadă la 2 607 milioane de tone, cu aproximativ 1,6% mai mică decât recolta record din anul 2017.   Declinul se datorează în principal unei scăderi așteptate a producției de porumb, în special în Statele Unite ale Americii. Scăderea producției de grâu este asociată în mare măsură cu scăderea așteptată a producției în Federația Rusă după o recoltă excepțională anul trecut. Între timp, potrivit estimărilor FAO producția mondială de orez va crește cu 1,3%, ajungând la 510,6 milioane de tone, stabilind un nou record, în principal datorită extinderii suprafețelor din Asia.   În ceea ce privește consumul de cereale, atât ca și produs alimentar, cât și pentru hrana animalelor, noua prognoză a FAO indică un nivel maxim de 2 626 de milioane de tone.   Această cifră reflectă o creștere anticipată a consumului de orez cu 1,0% pe an, o creștere cu 0,8% a consumului de grâu și o creștere cu 0,4% a consumului total de cereale furajere, din care consumul de porumb va crește cu 2,8% ajungând la un nivel record de 615 milioane de tone. Cea mai mare creștere anuală a consumului de porumb pentru hrana animalelor este prognozată pentru China și America de Sud.   Ca urmare, FAO estimează că stocurile mondiale de cereale la sfârșitul sezonului (sfârșitul anului 2019), vor scădea cu 2,7 la sută, iar raportul dintre stocurile mondiale de cereale și consum va scade la 27,2 la sută, în comparație cu cea mai mare valoare a sa din ultimii 16 ani de 28,8% înregistrată în perioada 2017-2018, rămânând totuși la un nivel cu mult peste nivelul minim istoric de 20,4% înregistrat în 2007-2008.   Prima prognoză a FAO privind comerțul internațional cu cereale în anul următor este de 406 milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere de doar 0,6% față de nivelul maxim estimat pentru sezonul actual.   Tendințele prețurilor   Indicele FAO pentru prețurile la cereale a crescut cu 1,7% în luna aprilie, a patra creștere lunară consecutivă și este acum cu 15,4% mai mare decât valoarea sa din anul precedent. Prețurile la grâu au crescut datorită riscurilor legate de vreme în Statele Unite, în timp ce prețurile internaționale la porumb au crescut datorită producției reduse din cauza secetei în Argentina și a plantațiile mai mici din S.U.A. De asemenea, au crescut și prețurile la orez.   Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a crescut cu 3,4% față de luna martie, reflectând cererea robustă pentru toate produsele lactate și preocupările legate de disponibilitățile de export în Noua Zeelandă.   Indicele FAO pentru prețurile la alimente este un indice calculat în baza tranzacțiilor care urmărește prețurile pieței internaționale pentru cinci grupuri principale de produse alimentare.   Au fost înregistrate scăderi în luna aprilie cu privire la ceilalți trei subindicatori. Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 1,4% din luna martie, în timp ce indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 0,9%.   Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a scăzut cu 4,8% în luna aprilie față de luna precedentă, continuând un declin care a început în decembrie anul trecut fiind acum în medie cu 24% mai mic decât în aprilie 2017. Scăderea prețurilor a fost rezultatul unei aprovizionări excesive cauzate de randamentele record din Thailanda și India, al doilea mare producător de zahăr, precum și de deprecierea monedei naționale braziliene, cel mai mare producător de zahăr din lume.