Raportul Consiliului Concurenței referitor la piața energiei regenerabile a intrat în posesia revistei Fabrica de Carne. Cunoscând preocuparea multor investitori din sectorul agroindustrial al României pentru dezvoltarea de astfel de tehnologii sau pentru a utiliza energii regenerabile, publicăm integral textul Raportului:

Importanţa şi evoluţia sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile Raportul Consiliului Concurenței pornește de la Legea nr. 220/2008 care stabilește sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie este, la origine, o iniţiativă parlamentară prin care s-a urmărit stimularea interesului producătorilor de energie regenerabilă pentru a investi în România44, având în vedere potenţialul important şi diversificat de care dispune ţara noastră în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie. Producerea energiei electrice din surse regenerabile de energie implică costuri mult mai mari comparativ cu energia convenţională, însă prezintă avantajul protejării mediului prin eliminarea emisiilor de noxe şi economisirea resurselor naturale. Deşi intrată în vigoare în noiembrie 200845, Legea nr. 220/2008 nu a putut fi pusă în aplicare deoarece autorităţile responsabile cu aceasta, respectiv Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea Consiliului Concurenţei, au convenit că mecanismul de sprijin instituie măsuri de natura ajutorului de stat care pot fi puse în aplicare numai după notificarea schemei de sprijin la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii de autorizare din partea forului comunitar. Astfel, în anul 2009, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 1479/200946 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, prin care s-a prevăzut că sistemul de promovare reglementat prin Legea nr. 220/2008 se va aplica numai după obţinerea autorizării Comisiei Europene, dată până la care urma a se aplica o schemă de sprijin mai veche, instituită în anul 2004. În acest sens, trebuie menţionat că susţinerea în România a producerii energiei din surse regenerabile nu a început odată cu Legea nr. 220/2008, până la data intrării în vigoare a măsurilor instituite de această lege aplicându-se un cadru legal ce conţinea prevederi asemănătoare, respectiv hotărârea Guvernului nr. 1892/200447 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Totuşi, măsurile de sprijin instituite în anul 2004 prin hotărârea menţionată s-au dovedit în timp insuficiente pentru atingerea ţintelor naţionale de 33%, 35% şi, respectiv, 38% privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020, ceea ce a determinat autorităţile române să reconsidere mecanismul de sprijin şi să adopte măsuri suplimentare pentru susţinerea acestui sector, concretizate ulterior în Legea nr. 220/2008. Emiterea deciziei de autorizare a Comisiei Europene a necesitat un timp mai îndelungat de analiză, ceea ce a făcut ca aplicabilitatea măsurilor instituite prin HG nr. 1892/2004 să fie prelungită până la emiterea Deciziei CE C(2011) 4938 şi intrarea în vigoare a OUG nr. 88/201148 care a modificat şi completat Legea nr. 220/2008. Prin urmare, după cum este ilustrat în Figura 7.1, de la momentul intrării în vigoare, Legea nr. 220/2008 a suferit o serie de modificări şi completări, printre care, republicarea49 Legii nr. 220/2008 în anul 2010, aprobarea acesteia prin Decizia CE C(2011) 4938 a Comisiei Europene precum şi modificarea şi completarea acesteia prin OUG nr. 88/201150, prin Legea nr. 134/201251, prin OUG nr. 57/201352, prin HG nr. 994/201353 şi prin Legea nr. 23/201454. 93 Mecanismul de sprijin   Legea nr. 220/2008 creează cadrul legal pentru extinderea utilizării surselor regenerabile de energie, beneficiarii acestui sprijin fiind producătorii de energie electrică din surse regenerabile care produc energie electrică din următoarele surse de energie: hidraulică, eoliană, solară, geotermală, biomasă, biolichide, biogaz, gaz de fermentare a deşeurilor şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate.   Oportunitatea schemei de sprijin   Raportul Consiliului Concurenței notează că obținerea de energie regenerabilă presupune costuri mai mari decât cele pentru energia convențională, ceea ce ar face ca producerea acestui tip de energie să fie nesustenabilă prin forţele proprii ale producătorilor. Drept urmare, beneficiul acordării unui sprijin, sub forma unor certificate verzi, este considerat absolut necesar pentru a asigura prezenţa producătorilor E-SRE pe piaţă. Vânzarea certificatelor verzi către furnizorii de energie electrică asigură producătorilor de E-SRE venituri suplimentare, în vederea acoperirii costurilor mai mari suportate de aceştia, legate de utilizarea surselor regenerabile de energie.   Funcţionarea sistemului de sprijin   În esenţă, în forma sa actuală, sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie stabilit prin Legea nr. 220/2008 instituie sistemul cotelor obligatorii de energie combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi55. Acest sistem presupune acordarea unui număr prestabilit de aşa-numite certificate verzi (CV) producătorilor de energie electrică din surse regenerabile (E-SRE), concomitent cu impunerea obligaţiei furnizorilor de energie electrică să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi echivalent cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi stabilite pentru anul respectiv şi cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali. Hotărârea Guvernului nr. 1892/2004 presupunea, în esenţă, acelaşi sistem de sprijin, numărul de certificate verzi alocate pentru energia produsă şi livrată fiind, însă, mai mic. Cotele anuale obligatorii erau stabilite la un nivel care să permită îndeplinirea de către România a ţintelor naţionale pentru anul 2020 prevăzute în Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. În urma modificărilor aduse de Legea nr. 23/2014, conform art. 4 alin (42) din Legea nr. 220/2008, „pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabileşte anual şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Energie, în termen de 60 de zile de la data comunicării acesteia de către ANRE”. Prin cadrul legal, România şi-a propus ca, în anul 2020, ponderea E-SRE în consumul final brut de energie să ajungă la 24%. Sistemul de promovare prevăzut de Legea nr. 220/2008 se aplică pentru energia electrică produsă din E-SRE, livrată în reţeaua electrică şi/sau direct la consumatori, inclusiv pentru cantitatea de energie electrică produsă în perioada de probă a funcţionării grupurilor/centralelor electrice, cât şi pentru cea utilizată pentru alte locuri proprii de consum racordate la barele centralelor (cu excepţia consumului propriu tehnologic). Sistemul este aplicabil exclusiv pentru centralele sau grupurile care au fost/vor fi puse în funcţiune/retehnologizate înainte de sfârşitul anului 2016. Modul de funcţionare al sistemului de promovare instituit de Legea nr. 220/2008 este prezentat în figura de mai jos. Certificatele verzi sunt acordate producătorilor lunar de către Operatorul de Transport şi Sistem (OTS) – Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, pentru energia electrică produsă şi livrată în reţelele electrice ale Sistemului Electroenergetic Naţional şi/sau direct la consumatori. Certificatele verzi primite de beneficiar pot fi tranzacţionate pe piaţa centralizată a certificatelor verzi şi pe piaţa contractelor bilaterale de certificate verzi, într-o perioadă de maximum 12 luni (perioada de valabilitate a certificatelor).   Valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi   Valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe piaţa centralizată a certificatelor verzi este stabilită prin mecanisme concurenţiale şi este cuprinsă, conform legii, între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 EUR/certificat şi o valoare maximă de 55 EUR/certificat. Aceleaşi limite de preţ sunt impuse şi tranzacţiilor bilaterale. Începând cu anul 2011, aceste limite de preţ sunt indexate anual de către ANRE, în funcţie de inflaţia calculată pentru anul precedent la nivelul zonei euro, comunicată oficial de EUROSTAT. Legea prevede că, în cazul în care furnizorii nu realizează cota obligatorie de certificate, calculată pe baza numărului de certificate verzi achiziţionate şi a energiei electrice furnizate clienţilor finali, aceştia sunt obligaţi să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate la valoarea de 110 Euro pentru fiecare certificat neachiziţionat. Suma rezultată este colectată de OTS şi se face venit la Fondul de Mediu56, în vederea finanţării producerii de E-SRE de către persoanele fizice care investesc în capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW. Accesul pe piaţă   Conform art. 14 alin. (7) din Legea nr. 220/2008 „operatorul de transport şi de sistem şi/sau operatorii de distribuţie asigură transportul, respectiv distribuţia precum şi dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse din surse regenerabile, pentru toţi producătorii de energie din surse regenerabile”. De asemenea, conform art. 14 alin. (8) din Legea nr. 220/2008: „pentru energia electrică care beneficiază de sistemul de spijin prevăzut de [Legea nr. 220/2008], contractată şi vândută pe piaţa de energie, se asigură acces garantat la reţea, cu excepţia energiei electrice care este contractată şi vândută la preţ reglementat”. În aceste condiţii producătorii de E-SRE, beneficiari ai sistemului de promovare prin certificate verzi, au certitudinea preluării întregii cantităţi de energie electrică produsă şi implicit vânzarea acesteia pe piaţă, uneori în detrimentul celorlalte surse clasice de producere a energiei, cu excepţia situaţiilor în care ar putea fi periclitată stabilitatea şi securitatea Sistemului Electroenergetic Naţional.   Numărul de Certificate Verzi alocabile   Beneficiarii primesc numărul de certificate verzi stabilit prin Legea nr. 220/2008 pe întreaga durată a schemei de sprijin, în funcţie de tehnologia şi sursa regenerabilă utilizate, după cum este prezentat în Tabelul 7.1. Pentru perioada de probă a centralei se acordă 1 CV/MWh, indiferent de sursa regenerabilă de energie.  

  Pentru perioada de probă a centralei se acordă 1 CV/MWh, indiferent de sursa regenerabilă de energie.   Concluzii   Schema de sprijin instituită de Legea nr. 220/2008 are ca scop promovarea producerii energiei din surse regenerabile de energie, în vederea atingerii unor ţinte naţionale de 33%, 35% şi, respectiv, 38% pentru ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică, în perspectiva anilor 2010, 2015 şi 2020.   În urma aplicării acestei scheme de sprijin, în anul 2013, capacităţile instalate în centralele electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE au ajuns la 4349 MW, iar producţia de E-SRE aferentă la 6279 GWh. Astfel, în anul 2013, ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul total brut de energie electrică a fost de 40%, gradul de îndeplinire a ţintei naţionale de energie electrică propusă pentru anul 2013 fiind de 116%. Veniturile încasate, raportate de producătorii de E-SRE din vânzarea de CV, pentru anul 2013, au fost de cca. 1.663 mil lei (376 mil. euro), ceea ce a menţinut trendul ascendent al impactului în factura consumatorului. Astfel, în anul 2013, impactul în factura consumatorului final a fost de 40,04 lei/MWh (8,92 euro/MWh). Din punct de vedere concurenţial, piaţa certificatelor verzi era, în anul 2013, caracterizată de o valoare în scădere a HHI, de 908, prezentând un nivel moderat de concentrare a puterii de piaţă. Totuşi, trebuie avut în vedere că piaţa certificatelor verzi este o piaţă complementară celei de producere şi comercializare a energiei electrice, scopul emiterii certificatelor verzi şi al tranzacţionării acestora fiind tocmai acela de a permite energiei produse din surse regenerabile să aibă un preţ competitiv. Dezvoltarea acestei pieţe a fost rezultatul aplicării unei scheme de sprijin reflectate direct în factura consumatorilor, producătorii de E-SRE fiind stimulaţi atât financiar, prin intermediul certificatelor verzi, cât şi prin norme legale ce asigură preluarea întregii cantităţi de energie produsă în Sistemului Electroenergetic Naţional, în mod garantat şi cu prioritate, în detrimentul celorlalţi producători de energie electrică, din surse convenţionale. De asemenea, având în vedere ultimele modificări ale cadrului legal, privind exceptarea de la aplicarea prevederilor Legii nr. 220/2008 a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali (prevedere ce vizează, în principal, marii consumatori de energie), se poate aprecia faptul că impactul asupra restului consumatorilor ar putea creşte.