Practicile comerciale neloiale (UTPs) au fost clasificate de Comisia Europeană ca fiind acele practici care se abat extrem de la un comportament comercial corect, contrare bunei credințe și corectitudinii și sunt impuse în mod unilateral de un partener comercial. Evaluarea apariției acestora în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente a fost a începută încă din anul 2009, aducându-se însă puține dovezi obiective care să ateste un fenomen pe scară largă. Pentru a diminua incidentele, asociația European Retail Round Table (ERRT), alături de alte asociații de retail, producători, cooperative și comercianții agricoli, au elaborat în 2013 Inițiativa Supply Chain (SCI). În 2015, Comisia Europeană a efectuat o evaluare suplimentară a UTPs și în special a performanțelor Inițiativei. Rezultatul evaluării a determinat abandonarea elaborării unei legislații la nivelul UE, referitoare la acest lucru. Cum, inclusiv în România se discută aprins despre relația dintre furnizori și retail, vă prezentăm în această ediție concluziile unui studiu efectuat de ERRT și publicat la finalul anului 2016, studiu care detaliază motivele pentru care se consideră că Uniunea Europeană nu trebuie să reglementeze legislativ acțiunile menite să împiedice proliferarea practicilor comerciale neloiale, abuzive. În plus, ni se pare mai mult decât oportun să cunoaștem detaliat și punctul de vedere al retailiștilor fără de care, nimic nu se poate.Decizia consumatorului la raft e dictatorialăConcurența între comercianții cu amănuntul, pentru a atrage consumatorii, este extrem de ridicată, sectorul fiind într-o poziție unică în economia europeană. Mai mult decât jucătorii în orice alt sector, comercianții cu amănuntul sunt în contact permanent cu sute de milioane de consumatori din întreaga Europă. Companiile de retail depind de deciziile zilnice ale consumatorilor cu privire la cumpărături, iar ele sunt dictatoriale. De aceea, comercianții depun eforturi pentru a atrage consumatorii prin concentrarea constantă a atenției pe produse, calitate, preț, comoditate și alți factori care sunt importanți pentru clienți. La rândul ei, această competiție între retaileri în a aduce îmbunătățiri constante, crește puterea de cumpărare a consumatorilor, deci, crește volumul vânzărilor.Inovarea este pe primul loc   Consumatorii cer tot timpul produse și servicii noi. De aceea, retailiștii care nu reușesc să reacționeze la tendințele de consum vor înceta să mai rămână atractivi pentru baza de consumatori existenți și potențiali, intrând în zona riscului de a pierde în fața competitorilor. Într-o piață extrem de competitivă, capacitatea de a oferi produse și servicii inovatoare este o modalitate esențială pentru de a obține un avantaj competitiv față de concurenți, oferind clienților tot o mai mare calitate, valoare și durabilitate.   Drept instrument de business, inovarea este în centrul preocupărilor și, prin urmare, comercianții joacă un rol-cheie în dezvoltarea sistemului de inovare al Uniunii Europene, oferind creștere economică și locuri de muncă. Pentru a realiza acest lucru, fiecare comerciant cu amănuntul trebuie să cultive relații de lungă durată cu furnizorii, având un interes legitim de nu permite ca relele practici să afecteze relațiile comerciale cu aceștia.   După cum se știe, multe relații retailer-furnizor s-au amplificat în parteneriate de succes de foarte lungă durată. Prin urmare, practicile incorecte nu au nici un efect asupra acestui rol central al comercianților cu amănuntul, ca inovatori. În măsura în care sunt implicați furnizorii, în cazul în care un anumit contract a redus capacitatea acestora de a inova, acest lucru ar fi în detrimentul distribuitorului care se bazează pe capacitatea de inovare a furnizorilor săi, pentru a-și menține avantajul competitiv pe piața de consum.   Și furnizorii pot fi selectivi   Într-o analiză obiectivă, trebuie să fie luat în considerare caracterul special al lanțului de aprovizionare cu alimente. Există un număr mare de lanțuri de aprovizionare cu alimente și fiecare își are particularitățile lui. Desigur, există un potențial de apariție a problemelor în orice punct al lanțului de aprovizionare cu alimente, dar, de acestea se ocupă direct comercianții. De exemplu, în cazul în care produsele agricole sunt limitate, unii fermieri pot deveni selectivi cu privire la cui furnizează și la ce preț, chiar și în cazul în care există un contract.   Având în vedere mai ales caracterul imprevizibil al producției de alimente primare, există de obicei pentru retail o circumstanță neprevăzută de a se confrunta cu potențiale efecte negative. Astfel, condițiile climatice și fluctuații ale prețurilor materiilor prime ar putea afecta capacitatea părților contractante de a furniza produse. Impedimente de transport neprevăzute (greve, defecțiuni tehnice etc.), pot duce la deficite de aprovizionare care trebuie tratate eficient, pentru a se asigura securitatea aprovizionării cu alimente.   Cu toate acestea, în plus față de circumstanțele neprevăzute, unii furnizori încearcă să pună deliberat un suprapreț, cu  scopul de a crea o bază pentru a negocia servicii suplimentare de la comerciant. Prin urmare, natura specială a întregului lanț de aprovizionare trebuie să fie luată în considerare la evaluarea UTPs din ambele perspective, și ale furnizorului, dar și ale comerciantului.   Definirea termenilor și ”Factorul de teamă”   O provocare fundamentală este aceea de a defini termenul de ”neloial”. Dacă o situație conduce la un rezultat care poate fi considerată în acest mod, depinde în mare măsură de percepția personală a celor implicați în negocierile contractuale, despre ce este corect și ce nu. Astfel, este și ușor, și uman, dar și imoral, să clasifici orice situație ca fiind abuzivă. Acest lucru nu înseamnă că astfel de situații nu există, dar nici că vina pentru comportamente abuzive trebuie repartizată doar comercianților. Prin urmare, mulți  actori consideră că definirea unei practici abuzive și neloiale trebuie să fie verificată pe baza unor criterii obiective, pentru a o considera justificată.   În plus, teama de a nu compromite relațiile comerciale poate proveni de la orice actor din lanțul de aprovizionare.  Astfel, s-a constatat că, la negocieri,  părțile pot fi influențate de ”factorul de frică”, reclamând ulterior practici abuzive. După cum s-a menționat, relațiile comerciale ale comercianților cu furnizorii sunt esențiale pentru menținerea competitivității.   Prin urmare, trebuie remarcat faptul că ”factorul de frică” nu a fost încă explicat în limita opțiunilor furnizorilor sau comercianților, de a trece la un alt partener. La rândul lor, furnizorii se tem în special de producția externalizată a comercianților, pe segmentul private label. În plus, piața unică și globalizarea în creștere au făcut ca furnizori mici să prezinte un interes mare pentru comercianți, inclusiv prin găsirea celor mai potrivite strategii de afaceri.   Prevalența principiilor   De aceea, comercianții au introdus o serie de principii pozitive, prin intermediul Inițiativei Supply Chain (SCI). Acestea includ schimbări culturale și de stimulare a personalului prin instruirea și participarea la mecanismele de soluționare a litigiilor, pentru a dezvolta o echitate sporită în relațiile comerciale. Ca răspuns la un sondaj efectuat de Comisia Europeană, 64% dintre comercianți au răspuns că punerea în aplicare a acestor principii le-a permis să-și îmbunătățească dialogul de zi cu zi cu furnizorii. Concomitent, Comisia Europeană a constatat că platformele naționale (cu OIPA, ca părți componente), sunt cele mai eficiente pentru depășirea potențialului de ”factor de frică”,  experimentat de furnizori, dezvoltându-se astfel o atmosferă de încredere reciprocă. Prin urmare, organizațiile de comercianți și Comisia Europeană încurajează organizațiile de furnizori să ia parte la astfel de platforme de colaborare.   Având în vedere recenta evaluare a practicilor abuzive de către Comisia Europeană,  European Retail Round Table consideră că dezbaterea trebuie să treacă de la natura emoțională, la analiza obiectivă. Acest lucru ar avea ca efect concentrarea eforturilor în direcția eliminării diferendelor. Însă, afirmă documentul citat, nu este nevoie de o legislație la nivelul UE în acest sens, lucru împărtășit și de oficialii europeni, considerându-se că SCI este o alternativă eficientă la o legislație greoaie care ar fractura relațiile lanțului de aprovizionare cu alimente.   Încrederea este factor vital Crearea unei atmosfere de încredere reciprocă este de o importanță vitală. Mai mult, implicarea tuturor operatorilor de pe piață și a reprezentanților acestora, în cadrul platformelor naționale și în cadrul SCI, demonstrează cel mai eficient mijloc de acțiune comună împotriva practicilor comerciale abuzive. În special prezența unor organizații agricole în astfel de platforme are avantajul de a permite membrilor care le reprezintă să se simtă suficient de încrezători pentru a elimina incorectitudinile.   În concluzie, pentru eliminarea practicilor abuzive de pe lanțul de aprovizionare și comerț, trebuie să fie luate în considerare analiza obiectivă și definirea corectă a termenilor. Rezolvarea problemei în cadrul lanțului de aprovizionare poate fi stimulată prin consolidarea actuală și stabilirea unor noi platforme naționale în toate statele membre ale UE. Iar participarea tuturor actorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermieri și producători, în SCI și în platformele naționale, va contribui la crearea atmosferei de încredere reciprocă necesară pentru a aborda și de a rezolva astfel de probleme. (Cf. ERRT:”UNFAIR TRADING PRACTICES-Why EU level legislation is not the right solution to tackling potential problems”)