În perioada anterioară, un grup de jurnaliști de specialitate din România a efectuat o vizită de documentare la Parlamentul European, mai precis, la Comisia pentru Agricultură a acestui for unional. Chiar în prima zi a prezenței noastre la Bruxelles, Comisia a remis Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor Raportul ”Combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente între întreprinderi”, raport pe care vi-l prezentăm in extenso și care, în fapt, reprezintă planul de acțiune la nivelul Uniunii Europene, împotriva dictaturii comercianților și pentru echilibrarea de forțe, între furnizorii de alimente și retail.

96 % dintre furnizorii europeni de alimente, afectați de PCN   Lanțul de aprovizionare cu alimente asigură furnizarea de alimente și băuturi către publicul larg, pentru consumul personal sau casnic. Mai mult, furnizorii și comercianții cu amănuntul, atât mari, cât și mici, au în prezent mai multe oportunități de piață și o bază de clienți mai mare. Cu toate acestea, în ultimele decenii, schimbări precum sporirea gradului de concentrare și integrarea verticală a participanților pe piață în cadrul UE au produs modificări structurale ale lanțului de aprovizionare cu alimente.   Această situație a determinat diferențe semnificative ale nivelurilor puterii de negociere și dezechilibre economice în cadrul relațiilor comerciale individuale dintre participanții din lanțul de aprovizionare, din cauza practicilor comerciale neloiale (PCN), care pot fi definite ca practici care se abat în mod vădit de la buna conduită comercială, sunt contrare bunei-credințe și corectitudinii și sunt impuse în mod unilateral de un partener comercial asupra altuia. Deși este dificil să se evalueze întreaga sa amploare și frecvență, problema PCN a fost recunoscută de către toate părțile interesate din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. O serie de sondaje arată că PCN intervin relativ frecvent, cel puțin în anumite părți ale lanțului de aprovizionare. De exemplu, într-un sondaj la nivelul UE realizat printre furnizorii din lanțul alimentar, 96 % dintre respondenți au declarat că au fost deja supuși cel puțin unei forme de PCN.   În sondajul sus-menționat, efectuat la nivelul UE, 83 % dintre respondenții care au afirmat că au făcut obiectul unor PCN au declarat că PCN au provocat creșterea costurilor suportate, iar 77 % au declarat că PCN au provocat reducerea veniturilor obținute. În plus, ar putea exista, de asemenea, efecte indirecte de-a lungul lanțului de aprovizionare, întrucât IMM-urile, în special, ar putea fi descurajate să intre într-un raport comercial din cauza riscului de a deveni victime ale unor practici comerciale neloiale.   Probleme cauzate de Practicile Comerciale Neloiale   Consecințele posibile ale PCN la nivelul UE au atras nu numai atenția Comisiei Europene, ci și a Parlamentului European, identificând o listă de PCN specifice și a solicitat ca acestea să fie supuse supravegherii, unor reglementări și unor sancțiuni specifice:  

1. Deși, în principiu, PCN pot apărea în orice sector, reacțiile părților interesate sugerează că în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente aceste practici sunt

deosebit de problematice.

1. Principalele categorii de PCN identificate și confirmate de mai multe părți

interesate pot fi descrise după cum urmează:   - utilizarea abuzivă retroactivă a unor clauze contractuale imprecise, neclare sauincomplete de către un partener comercial;- un transfer excesiv și imprevizibil al costurilor sau al riscurilor de la un partenercomercial la altul;- utilizarea unor informații confidențiale de către un partener comercial;- încetarea neîntemeiată sau perturbarea unei relații comerciale.

1. Constrângerile legate de limitarea teritorială a aprovizionării au fost identificate drept o practică problematică. Astfel de constrângeri sunt uneori impuse comercianților cu amănuntul de către furnizorii multinaționali, care nu le permit să se aprovizioneze cu mărfuri identice transfrontalier sau dintr-o sursă centrală.
2. Efectele directe ale PCN menționate anterior, în special atunci când acestea sunt aplicate într-un mod imprevizibil, pot determina costuri nejustificate sau venituri mai scăzute decât cele preconizate pentru partenerul comercial având o poziție de negociere mai slabă.

  46 % dintre respondenții la sondaj au considerat că PCN au un efect negativ asupra accesului la noi piețe sau asupra activităților transfrontaliere. Inițiativa privind Lanțul de aprovizionare   Inițiativa privind lanțul de aprovizionare a fost elaborată în contextul Forumului la nivel înalt, pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, instituit de Comisie și format din autorități naționale și din reprezentanți ai principalelor părți interesate la nivelul UE din sectoarele furnizării și comercializării cu amănuntul de produse alimentare, elaborând câteva principii. Acestea includ:   -previzibilitatea modificării clauzelor contractuale; -responsabilitatea pentru propriile riscuri antreprenoriale; -necesitatea ca cererile și tarifele să fie justificate.   Într-o a doua etapă, a fost lansat un cadru voluntar privind punerea în aplicare a principiilor de bună practică (Inițiativa privind lanțul de aprovizionare). O societate poate adera la Inițiativa privind lanțul de aprovizionare după o proprie evaluare a respectării principiilor de bună practică. Conform cadrului și sub rezerva unor anumite condiții, litigiile individuale pot fi tratate prin mecanisme de soluționare a litigiilor, mediere și arbitraj. Pentru a preveni PCN, cadrul de punere în aplicare se axează pe cerințele organizaționale la nivelul societăților, inclusiv formarea personalului și capacitatea de a participa la mecanismele de soluționare a litigiilor definite de cadru.   În cazul încălcării acestor cerințe organizaționale, societatea respectivă poate fi exclusă din inițiativă. Societățile participante la cadru se angajează să ofere asigurări că părțile mai slabe care utilizează mecanisme de soluționare a litigiilor nu vor suferi represalii comerciale. Inițiativa este gestionată de un grup de guvernanță compus din diferite asociații ale părților interesate care reprezintă operatori din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Până în prezent, la nouă luni de la lansarea sa, s-au înregistrat 98 de grupuri și societăți de comerț cu amănuntul, de comerț cu ridicata și de producție, reprezentând 736 de întreprinderi din toate statele membre ale UE. Numărul IMM-urilor înregistrate este în creștere.     Strategia UE împotriva PCN   Codurile de conduită voluntare reprezintă un element important în vederea creării unui mediu caracterizat de relații echitabile și sustenabile între întreprinderi. Comisia încurajează toate întreprinderile și organizațiile relevante din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente să adere la o inițiativă voluntară de combatere a PCN, în special la Inițiativa privind lanțul de aprovizionare, pentru a-și demonstra angajamentul, a consolida încrederea în lanțul de aprovizionare cu alimente și a atinge masa critică și acoperirea largă necesare pentru ca un astfel de sistem să fie eficace.   Comisia încurajează întreprinderile din lanțul de aprovizionare cu alimente să promoveze activ Inițiativa privind lanțul de aprovizionare în rândul partenerilor lor de afaceri și să-i informeze pe aceștia cu privire la drepturile și obligațiile lor. Grupul de guvernanță al Inițiativei privind lanțul de aprovizionare ar trebui să își continue și să își intensifice eforturile pentru a promova o cunoaștere mai bună în rândul IMM-urilor și pentru a găsi modalități eficiente în care acestea pot adera la inițiativă. IMM-urile sunt principalii beneficiari ai unor astfel de sisteme, prin urmare este esențial ca participarea lor să fie cât mai mare cu putință.   Principii de bună practică   Statele membre care au abordat deja PCN la nivel național au utilizat diferite abordări, inclusiv definiții diferite ale practicilor neloiale. Astfel de definiții naționale variază de la descrieri foarte generale la liste detaliate ale practicilor interzise. Pe de altă parte, unele state membre nu au întreprins încă niciun fel de acțiuni specifice de combatere a PCN.  Inițiativa privind lanțul de aprovizionare nu include o definiție precisă a PCN, însă oferă o listă de principii de bună practică și exemple de practici loiale și neloiale:   Acorduri scrise: acordurile ar trebui să fie scrise, cu excepția cazurilor în care acest lucru este imposibil sau acordurile verbale sunt acceptabile și avantajoase pentru ambele părți. Acestea ar trebui să fie clare și transparente și să acopere cât mai multe elemente relevante și previzibile, inclusiv drepturile și procedurile de reziliere.Previzibilitate: modificările unilaterale ale clauzelor contractuale nu pot avea loc decât în cazul în care această posibilitate și circumstanțele și condițiile aferente au fost convenite în prealabil. Acordurile ar trebui să definească procedura de discuție între părți pentru adoptarea oricărei modificări necesare pentru punerea în aplicare a acordului sau ca urmare a unor circumstanțe neprevăzute, conform dispozițiilor acordului.Respectare: acordurile trebuie să fie respectate.Informare: atunci când se face schimb de informații, se vor respecta cu strictețelegislația în domeniul concurenței și celelalte prevederi aplicabile, iar părțile ar trebui să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că informațiile furnizate sunt corecte și nu sunt înșelătoare.Confidențialitate: trebuie să se respecte confidențialitatea informațiilor, cu excepția cazului în care informațiile sunt deja publice sau au fost obținute independent de către destinatar, în mod legal și cu bună credință. Partea destinatară utilizează informațiile confidențiale numai în scopul în care acestea au fost comunicate.Responsabilitatea pentru riscuri: toate părțile contractante din cadrul lanțului de aprovizionare ar trebui să își asume în mod corespunzător propriile riscuri antreprenoriale.Cerere justificată: părțile contractante nu recurg la amenințări pentru a obține un avantaj nejustificat sau pentru a transfera un cost nejustificat.