Prețul unui litru de lapte sau al unui kilogram de carne nu este influențat doar de costurile din fermă. Conflictele armate, sancțiunile economice, blocajele comerciale și evoluțiile de pe piața energiei ajung, mai devreme sau mai târziu, să fie resimțite și de consumatori. Într-o economie globalizată, geopolitica a devenit unul dintre cei mai importanți factori care modelează piața alimentară.

De ce contează geopolitica pentru ferme?

Creșterea bovinelor, ovinelor, porcinelor sau păsărilor depinde de numeroase resurse care circulă pe piețele internaționale: cereale pentru furaje, îngrășăminte, combustibili, energie electrică și medicamente veterinare.

Atunci când apare un conflict militar sau o criză diplomatică între state importante pentru comerțul mondial, lanțurile de aprovizionare sunt afectate aproape imediat. Costurile de producție cresc, iar acest lucru se reflectă în prețurile produselor alimentare.

Războiul din Ucraina a schimbat piața europeană

Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a avut unul dintre cele mai puternice efecte asupra agriculturii mondiale din ultimele decenii.

Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui. Blocarea porturilor ucrainene și incertitudinea privind exporturile au dus la creșteri importante ale prețurilor cerealelor, folosite inclusiv în hrana animalelor.

În paralel, Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale și îngrășăminte. Creșterea prețului energiei și a fertilizanților a majorat costurile fermierilor din întreaga Europă.

Pentru producătorii de lapte și carne, toate aceste cheltuieli suplimentare s-au tradus prin costuri mai mari pentru fiecare kilogram de produs obținut.

Energia influențează direct laptele și carnea

Puțini consumatori realizează că producția de lapte depinde în mare măsură de energie.

Fermele utilizează electricitate pentru instalațiile de muls, răcirea laptelui, ventilația adăposturilor și iluminat. În industria cărnii, energia este esențială pentru abatoare, procesare, refrigerare și transport.

În perioada 2022–2023, creșterea accentuată a prețurilor la energie în Europa a determinat numeroși procesatori să își reducă producția sau să transfere o parte din costuri către consumatori.

Furajele reprezintă cea mai mare cheltuială din fermă

Potrivit specialiștilor în economie agrară, hrana animalelor poate reprezenta între 50% și 70% din costul total al producției de lapte sau carne, în funcție de specie și de sistemul de creștere.

De aceea, orice scumpire a cerealelor se reflectă aproape imediat în costurile fermierilor.

În perioadele în care seceta afectează recoltele sau conflictele reduc exporturile, prețurile furajelor cresc, iar marjele producătorilor se diminuează.

Sancțiunile economice schimbă fluxurile comerciale

Sancțiunile internaționale nu afectează doar statele vizate, ci modifică și traseele comerciale.

Țările care nu mai pot exporta pe anumite piețe își redirecționează produsele către alte regiuni, crescând concurența. În același timp, statele importatoare sunt nevoite să găsească noi furnizori, uneori la prețuri mai ridicate.

Aceste schimbări influențează atât piața materiilor prime, cât și pe cea a produselor alimentare finite.

Bolile animalelor amplifică efectele geopolitice

Pe lângă conflictele militare, comerțul cu animale este influențat și de apariția unor boli precum Pesta Porcină Africană, Gripa Aviară sau Pesta Micilor Rumegătoare.

Atunci când apar focare, multe state impun restricții comerciale pentru a preveni răspândirea bolii. Oferta de produse scade în anumite regiuni, iar prețurile pot deveni mai volatile.

România este conectată la piața europeană

Deși România produce o parte importantă din laptele și carnea consumate pe piața internă, prețurile nu sunt stabilite exclusiv la nivel național.

Fiind parte a pieței unice europene, evoluțiile din Germania, Franța, Polonia sau Italia influențează și piața românească. Costurile cu energia, combustibilul, furajele și transportul sunt similare în întreaga Uniune Europeană, iar comercianții urmăresc permanent evoluția piețelor internaționale.

Ce spun datele oficiale

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), indicele global al prețurilor alimentelor a atins niveluri record în 2022, în principal din cauza războiului din Ucraina și a costurilor ridicate la energie și transport. Ulterior, indicele s-a temperat, însă a rămas peste media istorică, semn că piețele agricole continuă să fie influențate de tensiunile geopolitice.

Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată, în analizele dedicate perspectivelor agricole, că volatilitatea prețurilor va continua să fie determinată de schimbările climatice, evoluțiile geopolitice, costurile energiei și comerțul internațional.

Ce înseamnă pentru consumatori?

Consumatorii observă cel mai ușor efectele geopoliticii la raft, prin variațiile de preț ale laptelui, cărnii și produselor procesate. Totuși, aceste modificări sunt rezultatul unui lanț complex de factori care începe cu producția agricolă, continuă cu procesarea și transportul și se încheie în magazine.

Într-o economie globală, un conflict aflat la mii de kilometri distanță sau o decizie privind exporturile de cereale poate influența costul alimentelor de bază din România. Pentru fermieri, provocarea este menținerea competitivității într-un context în care factorii geopolitici au devenit la fel de importanți ca vremea sau recoltele, iar pentru consumatori, stabilitatea prețurilor depinde tot mai mult de evoluțiile internaționale și de reziliența lanțurilor de aprovizionare.