Recent, Food and Drink Europe a publicat un recent articol cu titlul de mai sus, care sintetizează toate neajunsurile etichetării obligatorii a oricinii materiei prime utilizată la fabricarea produselor alimentare. Iată în rezumat concluziile colegilor de la publicația amintită:  

1. Fermierii și producătorii locali, în special a cei situați în regiunile de frontieră, vor fi grav afectați

  Pentru a se asigura o disponibilitate constantă și o calitate a alimentelor la un preț accesibil, companiile de produse alimentare și băuturi se aprovizionează și cu materii prime din afara granițelor țării. Însă, etichetarea de origine va duce la re-naționalizarea aprovizionării, fapt care va afecta agricultorii și producătorii care depind de relațiile comerciale. Comerțul transfrontalier se va diminua, iar măsura va avea un impact negativ asupra competitivității întreprinderilor europene, inclusiv a IMM-urilor.  

1. Lanțurile de aprovizionare cu alimente vor fi mai puțin eficiente

  Lanțurile valorice cu alimente nu se opresc la granița fiecărei țări, astfel încât o calitate și o disponibilitate constantă pot fi garantate pentru cel mai bun preț posibil, în fiecare zi, pentru peste 500 de milioane de consumatori. Indicând originea produselor în mod obligatoriu, ar însemna că lanțurile de aprovizionare cu alimente, în cele din urmă, vor deveni mai puțin eficiente: etichetele vor trebui să fie schimbate în mod frecvent; procesele de producție vor trebui să fie întrerupte; diferite loturi de producție sau linii de producție vor fi grevate de constrângeri de ordin practic, generând costuri suplimentare semnificative.  

1. Se va crea o risipă inutilă de alimente

  Lanțurile mai puțin eficiente de aprovizionare vor crea în mod inevitabil pierderi suplimentare de alimente. De exemplu, în sectorul produselor lactate, noile recipiente de lapte și materiale de ambalare specifice vor trebui să fie utilizate diferențiat, pentru a păstra laptele din diferite origini, separate. De asemenea, vor fi necesare procese de curățare suplimentare, pentru laptele de diferite origini. Toate acestea vor avea un impact negativ asupra mediului. În mod similar, în sectorul cărnii, garnitura de carne de origine diferită ar putea să nu mai fie utilizată, din cauza modificărilor frecvente ale ambalajelor.

1. Vor crește prețurile de consum

  Oferta unilaterală de aprovizionare înseamnă că societatea nu poate garanta un nivel adecvat al calității materiei prime, cerută la un preț accesibil. De asemenea, nu se pot asigura surse de aprovizionare flexibile, în cazul în care trebuie să îndeplinească schimbări neprevăzute generate de cerere. Prin urmare, prețurile materiilor prime sunt obligate să crească, ceea ce este probabil să fie transferat în prețuri mai mari de consum. Etichetarea obligatorie privind originea ar determina costuri suplimentare care nu pot fi compensate. În sectorul produselor lactate, acest lucru ar putea avea ca rezultat prețuri mai mici pentru laptele fermierilor care, în situația actuală a pieței laptelui, nu mai pot fi justificate. Țările cu o producție mică de lapte vor fi afectate în mod deosebit.

1. Se va fragmenta piața unică, afectând în mod negativ comerțul intra-UE

  Etichetarea de origine va crea fragmentarea pieței unice a UE și va împiedica libera circulație a mărfurilor, având un impact negativ asupra comerțului dintre statele membre. Proiectul pilot din Franța, care impune obligatoriu etichetarea originii pentru lapte și carne, a stabilit un precedent periculos în acest sens. Re-naționalizarea aprovizionării ar crea, de asemenea, mai puțină concurența europeană și va face economia globală a UE mai puțin eficientă și mai puțin competitivă.  

1. Protecționismul va fi încurajat

  Protecționismul se va accentua, fiind puțin probabil ca acest lucru să ajute agricultorii și producătorii pentru a obține un preț echitabil pentru produsele lor. Anumite guverne justifică norme naționale sub pretextul sprijinirii producției locale. Cu toate acestea, ignoră faptul că sectorul agro-alimentar operează zi de zi într-o piață europeană, în care siguranța și calitatea produselor este reglementată în conformitate cu legislația UE.   De asemenea, etichetarea de origine nu este instrumentul adecvat pentru a ajuta producătorii de lapte și producătorii de lactate să obțină un preț mai echitabil pentru produsele lor, pentru a stimula competitivitatea acestora. Există modalități diferite ale modului în care acesta din urmă poate fi realizat. De fapt, etichetarea de origine poate avea efecte contraproductive grave pentru fermierii și producătorii locali, în special asupra celor situați în regiunile de frontieră și în zonele care nu sunt auto-suficiente cu privire la produsele alimentare și ingredientele relevante, deoarece acestea vor avea de suportat pierderi în afaceri.  

1. Vor exista fluctuații de calitate și siguranță la nivel european

  Etichetarea obligatorie privind originea nu este un instrument pentru asigurarea unei anumite calitatăți sau a siguranței unui produs alimentar. De exemplu, calitatea laptelui nu depinde de originea sa, două produse lactate similare, cu materie primă provenind din același loc, pot avea o calitate foarte diferită. Originea nu garantează nimic despre calitatea produsului. Mai degrabă, calitatea laptelui depinde în mare măsură de rasa animalului, de hrănirea animalelor precum și de măsurile de asigurare a bunăstării și a celor tehnologice, puse în aplicare în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție.   În mod similar, pentru produsele lactate, valoarea adăugată și caracteristicile speciale ale produselor finale se datorează procesului de fabricație și know-how-ul companiilor, mai degrabă, decât la originea materiilor prime. Mai mult decât atât, toate companiile din UE trebuie să respecte aceeași legislație, asigurând igiena uniformă și alte dispoziții de siguranță, pe întreg teritoriul UE.

1. Etichetarea de origine nu contribuie la prevenirea și combaterea fraudei

  Etichetarea originii în sine nu va evita o criză alimentară sau practicile frauduloase. Scandalul de cărne de cal este o dovadă clară în acest sens. Într-adevăr, indicația de origine ar fi fost total ineficientă în acest caz în care, în mod deliberat, a fost greșită etichetarea tipului de carne, nu originea ei.   Într-adevar, cel mai eficient mod de abordare a acestor probleme este acela de a asigura aplicarea și respectarea efectivă a legislației UE din prezent. Introducerea unor obligații de origine și de etichetare suplimentară, mai strictă, ar fi ineficientă și ar putea declanșa chiar mai multă fraudă. Consumatorii pot crede că achiziționează produse care provin din propria lor țară, dar alimentele pot fi etichetate fraudulos. Acum, o astfel de etichetare frauduloasă este inutilă.  

1. Măsura contrazice rapoartele experților Comisiei Europene

  Mai multe rapoarte ale Comisiei Europene au ajuns la concluzia ca etichetarea obligatorie a țării de origine va avea un impact negativ asupra competitivității întreprinderilor europene (inclusiv IMM-uri), creând sarcini suplimentare pentru autoritățile publice, și afectând schimburile comerciale în cadrul pieței unice, precum și schimburile internaționale cu terțe țări. Consumatorii vor fi obligați să plătească prețuri mai mari pentru produsele alimentare. Rapoartele Comisiei arată lipsa generală de disponibilitate a consumatorilor, pentru a plăti pentru astfel de informații.  

1. Măsura nu ține cont de faptul că societățile aplică deja etichetarea voluntară de origine

  Indicarea țării de origine sau a locului de proveniență a produselor alimentare și/sau a ingredientelor este o deja practică pentru mulți operatori din sectorul alimentar, pe bază de voluntariat, ca răspuns la cererea de pe piață (inclusiv disponibilitatea de a plăti).   Sistemele voluntare de la nivelul UE, cât și la nivel național, regional și local, sistemele de calitate, cum ar fi PDO-UE sau IGP, dar și sistemele de certificare recunoscute, permit producătorilor să ofere valoare producției regionale și tradiționale, prin valorificarea metodelor de prelucrare și prin promovarea de înaltă calitate a produselor alimentare și a băuturilor europene, la scară mondială.   În cele din urmă, trebuie menționat faptul că dispozițiile actuale ale UE asigură deja protecția consumatorilor în ceea ce privește etichetarea originii: Regulamentul (UE) nr 1169/2011 obligă indicarea originii unui produs alimentar, în cazul în care există un risc pe care consumator.