Aproape nimeni nu face nimic util, de unul singur. De aceea, ne dorim cu toții echipe unite și eficiente. Dar, cum să o alcătuiești? La întrebare caută să răspundă Gregory Ciotti, expert al companiei HelpScout, ale cărui sfaturi vi le prezentăm în articolul de față.O mulțime de piese în mișcare   Când vine vorba de alcătuirea, motivarea și menținerea unei echipe unite și, într-atât de fericite, încât să poată înflori o afacere, este nevoie de pricepere. Aparent, nu există nicio modalitate de a evalua cât de importantă este o echipă de succes, în afara profitului.  Dar, atenție, calitatea muncii  depinde de calitatea echipei. Cu toate acestea, pentru mulți antreprenori, alcătuirea unei echipe pare la fel de complicată ca fabricarea unui ceas: există o mulțime de piese în mișcare și totul trebuie să funcționeze...ceas!   Din fericire, cercetarea academică privind cultura echipei și dinamica de grup aruncă o lumină utilă, pentru crearea și motivarea echipei perfecte. Iată zece condiții de bază care trebuie îndeplinite:  

1. Construirea unei echipe unite și eficiente este adesea văzută diferit. Primul aspect care vine în mintea multora, îl reprezintă activitățile superficiale sau haotice, ordinele confuze și obiectivele nerealiste, care forțează oamenii să creadă că joacă într-un film cu scenariu ciudat. Hartie Small Group Research Journal a analizat datele de la 103 studii realizate între anii 1950 și 2014. Cercetarea cumulativă a oferit cele mai puternice dovezi științifice că managerul poate avea instrumente de evaluare, cu efecte pozitive asupra performanței echipei. Însă, în planul de muncă și în cel relațional trebuie evitate situațiile invazive, incomode, sau, mai rău, generate de bunul-lac. Salariații nu vor aprecia amestecul abuziv în munca lor și, mai ales, în sentimentele personale.

1. O cercetare Citrix arată că 31 % din personal nu poate participa la activități de teambuilding, considerându-le pur și simplu rușinoase. Această asociere negativă este determinată de faptul că, puși în competiție cu restul colegilor, nu se simt apreciați, pierzându-și apoi motivația. Mai mult, potrivit acestui studiu, "aproape toți angajații (93 %!), au raportat senzatia de disconfort, în momentul evaluării, deși au declarat că depun tot efortul la locul de muncă." Însă, de fapt, ulterior evaluării, s-au simțit demotivați!”, conchide cercetarea. Există, însă, modalități de a eluda asocierea negativă, prin organizarea de acțiuni de voluntariat, activități sportive, excursii, activități de dezvoltare profesională și mese comune la care, OBLIGATORIU, să NU se discute probleme de muncă!

Comunicare în afara serviciului

1. Echipele unite și eficiente au nevoie de comunicare în afara serviciului. Un studiu efectuat de Human Dynamics MIT arată că, atunci când este vorba de succesul unei echipe, cel mai important element este acela al comunicării salariaților în afara timpului de muncă. Acest lucru nu înseamnă că membrii echipei trebuie să fie cei mai buni prieteni și pe stradă, dar managerii ar trebui să recunoască faptul că discuțiile pe teme generale, non-work, sunt esențiale pentru crearea unei echipe unite, eficiente. În caz contrar, pot să apară asperități. O soluție poate fi pauza comună.

1. Salariaților ”vedetă”, din punct de vedere profesional, trebuie să li se lase libertatea de a-și fructifica talentul. Dar, în cazul lor, un studiu Harvard a arătat că performanța generală s-a îmbunătățit doar atunci când ”vedetele” au dat dovadă de modestie, colaborând și motivând colegii. În această situație, managerii nu trebuie să intervină, având însă grijă ca salariatul-vedetă să nu devină un mic dictator, în grupul lui și să nu îl premieze excesiv, în comparație cu restul echipei.

1. În cazul filialelor, echipele de la distanță pot depăși ca performanțe echipele de la centru. În acest caz, managerul are o mare problemă, generată de faptul că, netimorați, salariații pot lucra mai bine. Consecința? Managerul trebuie să se privească în oglindă și să decidă cum se va comporta în viitor! În cazul succesului echipelor din filiale, mai mari decât cele de la ”sediu”, MIT Sloan School of Management a constatat că la succes au contribuit din plin parametrii socio-emoționali, mai precis, aceia care cresc coeziunea grupului: ”Lucrătorii din filiale știu că sunt evaluați, dar sunt mai liberi!”

1. Brainstorming-ul nu este totdeauna cea mai bună opțiune. Studii recente privind conceptul arată că în unele grupuri de brainstorming, de cele mai multe ori, oamenii creativi nu vor fi pe deplin ei înșiși, din cauza comentariilor acide ale colegilor. Mai mult, participanții știu că ideile le sunt evaluate implicit, iar dacă propunerile nu le sunt acceptate, vor fi ”declasați”. Deci, care este soluția pentru un brainstorming de succes? Sunt trei condiții:

1-Nu criticați.2-Nu vă concentrați pe cantitate.3-Combinați și îmbunătăți ideile propuse de alții.Rolul ”gânditorului analitic”

1. Echipele de succes beneficiază de un gânditor analitic. Dar, atenție, acesta poate să NU fie managerul. Carnegie Mellon University sugerează că, având un gânditor analitic, el va acționa ca factor de echilibrare a strategiilor. Cum este definit un gânditor analitic? Studiul a descris această persoană drept una care deține arta de a identifica și de a se concentra pe sub-sarcinile necesare pentru atingerea obiectivului. Cu alte cuvinte, această persoană este orientată spre detaliu, completând persoanele cu viziuni de ansamblu, acate pe implementarea strategiilor globale.

1. Formarea unei "micro-culturi" este contra-productivă. Mai pe românește, ”bisericuțele” sunt firești, în cadrul deparatmentelor, dar ele pot dăuna grav. În schimb, cercetările arată că formarea de echipe multidisciplinare a fost mult mai eficentă. Liderii echipei trebuie să se asigure că fiecare membru se simte dedicat cauzei unificate și că toată lumea reprezintă o voce. Dimpotrivă, rivalitățile inter-departamentale sunt deseori catastrofice.

1. Echipe au nevoie de "sensibilitate socială". Cercetările recente cu privire la acest subiect arată că abilitatea managerilor de a citi stările emoționale ale lucrătorilor este esențială, în determinarea succesului unei echipe. Atunci când un salariat este frustrat, suprasolicitat, confuz sau jenat, el dăunează coeziunii unei echipe. De aceea, mai ales în cazul în care este un angajat bine pregătit profesional, liderul trebuie să îi acorde atenția cuvenită, pentru a-l reintegra.

1. Cele mai bune echipe au în componență și extrovertiți și introvertiți. Da, multe companii își încurajează angajații să se deschidă și să fie mai extrovertiti. Dar introverții se pot dovedi a fi membri cheie ai echipelor. Așadar, nota nu trebuie forțată. Desigur, echipa trebuie să fie ”o voce”, dar fără a însemna prin asta că salariații devin uniformi, pentru simplul motiv că inventivitatea se manifestă doar în condiții de diversitate. Așadar, ”o singură voce” se traduce prin conștientizarea obiectivului comun, nu prin aplatizarea circumvoluțiunilor, așa cum sugerează greșit unele concepte de management sau, mai rău, în funcție de mofturile managerului.