România înregistrează una dintre cele mai slabe performanțe dintre toate statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește abandonul școlar, conform celei mai recente ediții a Monitorului Educației și Formării Profesionale 2019, document de lucru elaborat la nivelul Comisiei Europene ce evaluează anual performanțele sistemelor educaționale din UE, prin comparație cu țintele asumate la nivelul Uniunii.   Pentru prima dată, avem azi la dispoziție o evaluare multianuală, pe durata deceniului 2009-2018, ce urmărește indicatori comparabili și permite astfel concluzii de ansamblu. Din păcate, din punctul de vedere al ratei abandonului școlar, România înregistrează o contraperformanță notabilă: deși acesta a scăzut în 2018 față de anul anterior de la 18,1% (medie națională) la 16,4%, în ultimul deceniu a rămas practic constant, mult dincolo de media UE de 10,6% și de ținta europeană, de 10%. Cu alte cuvinte, ne aflăm în aceeași situație ca și în 2009.   De asemenea, comparativ cu celelalte state UE, România înregistrează unul dintre ponderile cele mai mari ale abandonului școlar. Doar Malta și Spania înregistrează scoruri mai ridicate, însă în ambele cazuri acestea se află în scădere puternică – de la peste 25% în 2009 în cazul Maltei și peste 30% în cel al Spaniei, astfel că aici vorbim de o performanță pozitivă.   În ceea ce privește alocările bugetare destinate educației, tabloul de ansamblu este relativ bine cunoscut publicului: ca pondere din PIB, sistemul românesc de învățământ primește cel mai puțin față de toate celelalte state din UE (date valabile pentru intervalul 2014-2017). Raportul Comisiei Europene mai observă că „în 2017, patru state membre și-au mărit investițiile în educație cu mai mult de 5% în termeni reali față de anul precedent (Bulgaria, +8.4%; Cehia, +5.3%; Letonia, +10%; și Portugalia, +6.4%), în timp ce România și-a redus cheltuielile cu educația cu 15%”.   Astfel, o prioritate principală la nivel european este investiția în educație și, în particular, în formarea profesorilor. „Trebuie să investim în educaţie dacă vrem să construim o Europă rezilientă, echitabilă, a coeziunii”, afirmă, în „Cuvântul înainte” ce deschide documentul, comisarul Tibor Navracsics, responsabilul portofoliului Educație, Cultură, Tineret și Sport. „Mai întâi de toate, aceasta înseamnă să investim în cadrele didactice: să le punem la dispoziţie instrumentele de care au nevoie și să le acordăm recunoaşterea pe care o merită. Succesul oricărei reforme în domeniul educaţiei depinde de cadrele didactice – iată de ce este esenţial să răspundem mai bine necesităţilor lor pentru a construi un adevărat spaţiu european al educaţiei până în 2025.”   World Vision România militează de multă vreme pentru o educație de calitate și pentru reducerea disparităților dintre școlile rurale și cele din orașe. Astfel, organizația a stabilit un set de cinci priorități în acest sens, deopotrivă linii directoare pentru inițiativele concrete derulate de World Vision și sugestii de politici publice: programele de tip „Școală după școală”, formarea constantă a profesorilor, educația parentală, digitalizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii sunt direcțiile principale spre care ar trebui să se îndrepte deopotrivă eforturile și finanțările.   Faptul că rata abandonului școlar (27,1%, 2017) și a analfabetismului funcțional sunt mai ridicate în mediul rural – ca și, în general, nivelul tuturor indicatorilor educaționali relevanți – arată că satul românesc este locul unde ar trebui concentrate în primul rând resursele și eforturile disponibile pentru a îmbunătăți situația sistemului de educație. „Vreau o școală ca la țară” este noua platformă World Vision România care va integra toate proiectele educaționale ale organizației, cu scopul de a ameliora accesul la educație al copiilor de la țară.   Astfel, World Vision România a oferit în 2018 un total de aproximativ 230.000 de mese calde și 460.000 de ore de afterschool, în programe desfășurate de Fundație de tip „Școală după școală”, dintre care cel mai important este „Pâine și Mâine”, cu 1.281 de elevi înscriși în program. „Pâine și Mâine” le oferă copiilor din program o masă caldă pe zi (cu două feluri și un desert) și posibilitatea de a se pregăti în fiecare zi, timp de două ore, într-un program de tip „Școală după școală”, sub coordonarea unui profesor angajat special pentru acest proiect.   De asemenea, conform studiilor World Vision România, există o concentrare puternică a cadrelor didactice cu doctorat sau gradul didactic I şi cu experienţă în unităţile de învăţământ din mediul urban, în timp ce în mediul rural mulți profesori sunt la începutul carierei, cu şi fără definitivat și, în mare parte, navetiști. Formarea profesorilor în spiritul pedagogiei centrate pe elev reprezintă o preocupare constantă a World Vision România, peste 600 de cadre didactice beneficiind de programele desfăşurate de Fundație anul trecut.