Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm extrase din rapoarte ale misiunilor diplomatice străine în România, cu relevanță pentru domeniul industriei alimentare autohtone. De această dată, vă prezentăm o sinteză a Ambasadei Statelor Unite la București, despre piața de retail alimentar. Informațiile parvenite la redacția revistei Meat.Milk. sunt conținute de Raportul ”Romanian Retail Food Sector-Gain Report RO /1703”, întocmit sub aprobarea raportorului Russ Nicely pentru USDAForeign Agricultural Service. Pe lângă informațiile cuprinse în document, deosebit de interesante, de altfel, surprinde afirmația reluată în titlul acestui articol, afirmație pe care o veți găsi în conținut și care confirmă că, în ciuda absenței Tratatului de Liber-Schimb dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, partenerul trans-atlantic vizează România ca poartă de intrare a exporturilor de alimente americane, pe piața comunitară. Menționăm că Raportul citat poartă data de 2 iunie 2017, când încă nu se vorbea despre supra-accizarea combustibilului sau despre splitarea TVA-ului. Dar, iată ce spun americanii despre Industria alimentară din România și retailul autohton și, mai ales, iată ce recomandări transmit la Washington.Informații generale   “În ultimii trei ani, România a înregistrat o creștere pozitivă accentuată, cu evoluții încurajatoare în domeniile economic și politic, devenind una dintre cele mai atractive piețe din sudestul Europei. După doar câteva evenimente notabile în anul 2015, piața de retail din România a înregistrat o creștere remarcabilă în 2016, ajungând la 2.000 de magazine operate de comercianții internaționali.   Pe măsură ce sistemele moderne de comerț cu amănuntul au crescut, și exporturile de produse agroalimentare din SUA către România au crescut cu 45%, de la 96 milioane USD, până la 139 milioane USD, în ultimul an. Preconizăm că sectorul alimentar din România va avea cele mai bune performanțe regionale în următorii cinci ani, cu perspective promițătoare pentru exportatorii din S.U.A. de alimente.   România este în prezent o piață cu un potențial deosebit, o poziție geostrategică optimă și un climat de afaceri din ce în ce mai solid. Deși există nevoia ca un exportator să evalueze piața, pentru a evalua oportunitățile de afaceri, exportul către România devine din ce în ce mai puțin o provocare, față de anii anteriori, în ceea ce privește predictibilitatea mediului de afaceri.   Creșterea economică din România este printre cele mai ridicate din UE și se preconizează că va rămâne puternică și în 2017. Perspectiva macroeconomică actuală este stabilă. Rata reală de creștere a PIB a fost de 3,8% în 2015, una dintre cele mai ridicate din UE-28, și se așteaptă să-și mențină trendul pozitiv. Conform previziunilor Comisiei Europene, se estimează că PIBul va fi de 5,7%, în 2017. Consumul crește în mod continuu   Reducerea TVA, de la 24%, la 9%, la produsele alimentare, a încurajat creșterea consumului care s-a dovedit a fi principalul motor al economiei. Cererea internă urmează să rămână motorul creșterii. Rata șomajului a fost stabilă, sub 7%. Cu toate acestea, creșterea economică, îmbinată cu legislația muncii mai flexibilă, ar trebui să crească angajările, însă România poate să se confrunte cu o lipsă a muncii calificate, deoarece lucrătorii rămân atrași de locurile de muncă mai bine plătite, din străinătate.   Principalele categorii de produse alimentare sunt carnea, panificația, mâncarea din proteine, lactatele, fructele comestibile și zahărul. Exporturile constau din cereale, semințe, animale vii și grăsimi. Ponderea majoră a exporturilor constă în mărfuri în vrac, în timp ce importurile constau în produse prelucrate. După o creștere constantă de 8,9%, înregistrată în 2015, vânzările cu amănuntul au crescut în anul 2016 cu 16,8%, așteaptându-ne să își mențină trendul record de creștere, determinat de măririle salariale și de încrederea puternică a consumatorilor.   Odată cu aderarea la UE, România a implementat tarife armonizate și oferă companiilor din SUA posibilitatea de a utiliza această țară ca portal economic avantajos pentru piața UE.   România a modificat legislația privind procedurile de import și export, standarde și reglementări tehnice, conform legislației UE. În general, mărfurile importate fac obiectul reglementărilor SPS adoptate la nivelul UE. Cu toate acestea, există cazuri în care autoritățile locale solicită documente suplimentare de import, ca urmare a interpretării diferite a reglementărilor sau a lipsei de cunoștințe.   Tendințele sectorului românesc de retail   Potrivit unui studiu Euromonitor din ianuarie 2017, comercianții moderni dețin poziții de lider. Primele cinci locuri sunt ocupate de Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image, reflectând atracția consumatorilor pentru o gamă largă de produse, promoții de vânzări și pretenții de a furniza zilnic mărfuri la prețuri scăzute. Pătrunderea puternică a mărcilor private a reprezentat o sursă de popularitate crescută, în rândul gospodăriilor cu venituri mai mici.   Acest lucru a consolidat creșterea economică și este de așteptat să-și mențină tendința ascendentă, anticipând o creștere a veniturilor disponibile și încrederea consumatorilor în economie și în viitor. De asemenea, se estimează că vânzările din comerțul cu amănuntul vor continua să crească, în perioada de prognoză, deși într-un ritm mai lent, comparativ cu creșterea medie a perioadei de revizuire.   Factori de încetinire sunt procentul ridicat al populației rurale, cu venituri mici disponibile, și migrația externă, care va continua să aibă un impact negativ asupra cererii pentru bunurile cu amănuntul. Proiectele de vânzare cu amănuntul recente au adăugat noi concepte, pentru a face diferența între comercianți, cum ar fi ”colțul conceptului”, galeriile de vin sau pavilionul ”bio”.   Unul dintre acestea este Galeria de vinuri de la Mega Image, care este un magazin pentru vinuri, cu o gamă de 900 de mărci de vinuri și casier dedicat. Un altul este Equilibrium Health and Wellness, unde aproximativ 10 categorii de produse sunt gata de vânzare: produse ecologice, mirodenii, semințe și germeni, materii prime-vegane, nutriție sportivă, suplimente alimentare, vitamine, produse cosmetice naturale, obiecte de curățat.   Comerțul on-line este o altă mișcare realizată de Mega Image, într-un parteneriat încheiat cu cel mai mare retailer online (eMag), care oferă aproximativ 7.500 de produse, cu acoperire națională. Un alt concept nou de vânzare cu amănuntul este magazinul specializat Gusturi Românești, al aceluiași Mega Image, care a făcut o investiție uriașă prin deschiderea unui nou magazin de concepte în nordul Bucureștiului. Numai în magazinul din Băneasa, investiția este estimată la 10 milioane USD, fiind cel mai mare al rețelei, și care include toate secțiunile/conceptele dedicate pe care le-a testat deja, plus un nou concept, ”Fromagerie”, care include brânza vrac.   Potrivit companiilor de cercetare de piață, produsele alimentare reprezintă două treimi din totalul coșului anual de cumpărături, iar consumatorii au început recent să acorde mai multă atenție produselor premium. Pentru prima dată, în ultimii trei ani, clienții au început să treacă la produse mai scumpe din aceeași categorie. Categoriile de produse cu valoare adăugată, au crescut.   Evoluția mărcilor private   Dezvoltarea formelor comerciale moderne a adus, pe lângă modificările comportamentului consumatorilor români, mărcile private, care au fost dezvoltate pentru toate categoriile majore de alimente și băuturi. Aceste alimente sunt continuu în atenția consumatorului român, deoarece, unele mărci sunt cunoscute, dar nu sunt asociate cu magazinul care le oferă, în timp ce altele nu sunt cunoscute, deși este cunoscut că magazinul oferă private label.   În ultimii ani, comercianții au inițiat diferite strategii de segmentare a prețurilor, pentru a avea o abordare mai bună a diferitelor moduri de achiziție ale consumatorilor. Acestea au pornit de la segmentarea clasică: economică, de masă și premium, și au dezvoltat segmente suplimentare, cum ar fi bio sau super-premium. O tendință semnificativă este extinderea mărcilor private pe piețe de nișă, care oferă produse internaționale și specialități, cum ar fi: alimente organice, fără gluten, etnice și premium, cu beneficii nutriționale mari pentru consumatori.   Principalele lanțuri de vânzare cu amănuntul care comercializează produse private label, atât produse alimentare, cât și produse nealimentare, sunt Carrefour (Marca 1), METRO (Aro și METRO Quality), Cora (Winny), Mega Image (365), KAUFLAND (K-Classic). Alte magazine precum Auchan, Profi, Penny Market au și ele mărci private. În plus față de K-Classic, Kaufland România a lansat recent două mărci private de etichetare "K-Bio" și "K-take it veggie" care includ peste 70 de produse ecologice, vegetariene și vegane. Gama "K-Bio" cuprinde peste 43 de produse organice de calitate premium, certificate și care corespund normelor ecologice stricte ale Comisiei Europene. Categoria "K-take it veggie" constă din 34 de produse produse vegetariene și vegane. Alte observațiiConsumatorul român este foarte bine informat: Dezvoltarea economică și stabilitatea politică sunt elemente esențiale care influențează dezvoltarea pieței locale. Un rol important în dezvoltarea modernă a comerțului cu amănuntul îl joacă eforturile furnizorilor și comercianților de a îmbunătăți calitatea infrastructurii și a lanțului de distribuție. În plus, consumatorul din România a devenit foarte bine informat, comparând mai multe lanțuri și cumpărând din ce în ce mai mult bazându-se pe o politică personală justă, a prețurilor. Obiceiurile de consum se schimbă și tot mai mulți oameni preferă să cumpere o dată pe săptămână, decât în fiecare zi, în magazinele mici din cartier. România nu reglementează programul de funcționare al magazinelor: Comercianții cu amănuntul din România lucrează în mod normal în fiecare zi, inclusiv în weekend-uri și sărbători naționale. Legislația actuală nu impune restricții asupra numărului de zile de deschidere pe an sau a orelor pe zi. Timpul de deschidere a comerțului cu amănuntul în România nu variază prea mult de la zonele urbane la cele rurale, iar punctele de desfacere rămân deschise între orele 8:00 și 22:00, cu excepții foarte limitate. În timpul sărbătorilor și anotimpurilor festive, multe dintre punctele de desfacere prelungesc orele de funcționare până la miezul nopții. Încă mai sunt români reticenți la marca proprie: Pentru private label, problema principală este aceea că, în ultimii ani, consumatorii români au devenit mai precauți în ceea ce privește siguranța alimentară, atunci când achiziționează orice produs. Factorul negativ se răsfânge asupra alimentelor private label din cauza lipsei de identificare a producătorului pe eticheta alimentelor, existând din această cauză mulți consumatori sceptici sau rezistenți, față de acest segment. Cu toate acestea, private label va continua să crească, specialiștii din domeniu prognozând pentru România o creștere a cotei de piață cu 20%, în următorii cinci ani”.