TVA-ul și fiscalitatea ar trebui folosite în România ca un instrument de creştere economică, nu ca o sursă de venituri la bugetul de stat, ceea ce implică simplificarea sistemului prin introducerea declaraţiilor şi plăţilor electronice, dar şi folosirea unor principii precum reducerea poverii administrative, stabilitatea şi predictibilitatea, o diferenţiere a TVA şi claritate legislativă, sunt de părere specialişti în fiscalitate invitaţi de ZF la o dezbatere în cadrul proiectului „România 5%“.

„Proiectul de creştere cu 5% a economiei ar fi fezabil dacă am avea un partener serios de discuţie. Noi propunem statului anumite măsuri, pe care ar trebui să le aplice, dar ei nu iau în considerare serios ce li se propune (...) Trebuie să pornim de la o strategie economică bine conturată. Fiecare stat încearcă să îşi promoveze avantajele competitive. Nu are rost să arunci resurse pe lucruri în care nu eşti competitiv, iar aceste lucruri trebuie cunoscute înainte de a lua măsuri fiscale“, a declarat consultantul fiscal Emil Duca. Astfel, creşterea economică nu poate fi generată direct prin fiscalitate, însă ea poate fi stimulată prin măsuri care ar avea un efect indirect asupra mediului economic. Măsurile ar avea în vedere principalele elemente pe care se poate baza creşterea economică, respectiv: absorbţia de fonduri europene, creditarea economiei, antreprenoriatul, atragerea de investiţii străine şi exporturile. „Fiscalitatea trebuie folosită ca un instrument al creşterii economice şi nu ca o sursă de bani la bugetul de stat. Ea trebuie să fie subsumată unui plan pe termen mediu şi lung de dezvoltare economică, în care măsurile luate să proDuca efectele dorite“, a spus Ionuţ Simion, partener, Tax & Legal Services în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC.   La rândul său, Dan Bădin, partener coor­do­nator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, a declarat că „una dintre problemele majore pe care le va avea economia româ­neas­că pe viitor va fi să vedem care sunt pro­dusele româneşti com­pe­titive la export. În afară de Dacia, nu prea avem produse competitive la export. Din această perspectivă, încurajarea prin stimulente fiscale a dezvoltării de noi afaceri, care să încurajeze inovaţia, ar rezolva o parte din problemă“. În ceea ce priveşte povara fiscală şi taxele colectate în prezent de autorităţi, specialiştii sunt de părere cu nu nivelul taxelor este o problemă, ci maniera în care sunt colectate aceste taxe şi faptul că taxa pe valoare adăugată (TVA) este aplicată generalizat, fără a ţine cont de produsul sau serviciul taxat. „TVA este problema cea mai mare. (...) Nicăieri în Europa nu avem un TVA flat de 24%, cu excepţia pâinii, indiferent de produs sau serviciu. (...) Propunerea mea e 9% TVA la tot ce înseamnă produs de bază: alimente de bază, carne, legume, fructe. În mod paradoxal, asta nu ar crea la buget un deficit foarte mare“, a declarat Alexandru Vlad, director general al Selgros.