Dupa ce termeni precum biogaz sau biodiesel au devenit mai comuni decat materiile prime din care provin, cercetatorii de la Universitatea din Illinois si specialistii companiei General Electric s-au decis, dupa indelungi teste de laborator, sa introduca in practica industriala si in limbajul curent petrolul provenit din reziduurile organice ale porcilor, obtinut in etape ce dureaza, cumulat, 10 minute. Agentia Internationala pentru Energie estimeaza ca, in Europa, resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani. Asta inseamna ca, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoita sa importe 70% din energia necesara. Urmare a descoperirii de noi surse regenerabile de energie, se intentioneaza asigurarea a 20% din necesarul din astfel de surse, pana in anul 2020. Aici, tara noastra castiga teren.

Energie nascuta din dejectii animale si reziduuri abatorizate Nevoia si initiativa practica dovedeste, uneori, ca Romania refuza sederea la colt. Numai in judetul Bihor exista nenumarate locuri ce ar putea sa gazduiasca instalatii de producere a biogazului, riveranii avand posibilitatea transformarii deseurilor organice in energie pura, cu inlaturarea simultana de reziduuri periculoase. Totul, in schimbul unui mediu curat, al ingrasamintelor bio, curentului electric si caldurii. De aici, dinspre oradeni, s-a remarcat una dintre aceste initiative, cand firmei germane Biogas Nord i-a fost comandata, de catre un investitor oradean, construirea unei centrale pe biogaz, in apropierea comunei Cefa. Acum, in procesul de fabricare a biogazului se folosesc produse rezultate din productia zootehnica si de carmangerie din sudul judetului: dejectii porcine si bovine, continut stomacal, sange, reziduuri abatorizate, apa cu incarcatura organica etc. Faptul ca puterea centralei pe gunoi este de 2,8 Mwh a venit ca o mana cereasca pentru locuitorii din Cefa, informati ca e de ajuns sa se incalzeasca 1.000 de case cu aceasta energie. Nu in ultimul rand, procesul de fabricare a biogazului scapa locuitorii si agentii economici de deseurile poluante, printre care se numara si srotul. Interesul din ce in ce mai accentuat pentru biogaz a aparut pe fondul crizei petrolului si al epuizarii inevitabile a combustibililor fosili. Biogazul rezultat din procesul de fermentare a materiei organice este binecunoscut la noi, de acest proces fiind raspunzatoare doua bacterii, cercetate inca din 1989. Bacillus cellulosae methanicus formeaza cantitati importante de metan (50-70% din cantitatea de gaz), in timp ce Bacillus cellulosae hydrogenucus produce hidrogen (aproximativ 1%). Conlucrand si aparand impreuna, cele doua bacterii sunt renumite sub o denumire comuna: Methanobacterium omelianski. Eliminandu-se deseurile prin procesul de producere a biogazului, tehnica e 100% ecologica. Drept urmare, in Romania de dinainte de 1989 s-au semnalat eforturi pentru extinderea solutiei exploatarii energiei obtinute din reziduuri organice. In Municipiul Iasi, spre exemplu, la statia de epurare a apelor uzate Dancu se produceau aproximativ 2.000 de metri cubi de biogaz pe zi, volum ce depasea necesarul de energie al statiei. Dupa o extindere a procedeului ce facuse ca productia nationala de biogaz sa ajunga, in anul 1989, la 30 de milioane de metri cubi/an, s-a intrat intr-un regres vizibil si nejustificat. Conform studiilor de specialitate, potentialul energetic actual al reziduurilor din Romania se ridica la 800Gwh/an, echivalent cu consumul de energie electrica pentru 320.000 de locuinte. Tratarea anaeroba a dejectiilor Folosirea gazului rezultat din reziduuri organice constituie venituri aditionale semnificative pentru ferme, fiind direct dependente de economicitatea exploatatiei si de dimensiunea acesteia. Gazul este ars, cel mai frecvent, intr-un motogenerator pentru producerea de energie electrica, in timp ce apa rezultata din racirea acestui moto-sistem poate fi folosita pentru incalzirea fermei sau a unor locuinte. Procedeele obtinerii de energie din biomasa sunt bazate pe capacitatea unor microorganisme de a produce alti compusi cu o putere calorica ridicata (alcool etilic, metan) si de a fermenta biomasa (respectiv, compusii organici care se gasesc in materia organica). Atentia deosebita acordata, in ultimii ani, protectiei mediului a dus la dezvoltarea unor tehnologii care sa limiteze poluarea, odata cu productia de energie. Printre aceste solutii, se numara fermentarea anaeroba a dejectiilor din fermele de animale, mijloc ce stopeaza emisia de metan in atmosfera. Metanul captat in instalatii de producere a biogazului este transformat, prin ardere, in bioxid de carbon cu un efect de sera de peste 20 de ori mai scazut decat al metanului-materie prima. Materia organica (dejectii sau alte produse ce contin substante organice) este inchisa intr-un bazin etans fermentator (digester), pentru a stopa emisia de metan in atmosfera, urmand sa se realizeze fermentatia anaeroba. In fermentator, se mentine o temperatura a deseurilor de cel putin 20 de grade Celsius, necesara promovarii activitatii bacteriene. Simpla administrare a dejectiilor animale pe terenuri agricole va avea o alternativa mult mai economica in fermentarea initiala a acestora cu producere de biogaz, urmand apoi administrarea pe terenuri agricole. Tratarea anaeroba a dejectiilor ofera fermierilor si mediului inconjurator nenumarate alte beneficii privind controlul mirosurilor emanate de dejectiile animale si al insectelor. Indeosebi in cazul in care vecinatatile fermei reclama mirosuri neplacute, se impune instalarea unui fermentator anaerob. Fermentatia anaeroba consuma totodata compusii care stau la baza emanarii mirosurilor neplacute din dejectiile animale, resimtite doar inaintea introducerii in fermentator. Tratarea anaeroba poate reduce cu peste 90% mirosul gunoiului de grajd proaspat, inainte sa fie transformat in energie. De asemenea, pastrarea dejectiilor animale intr-un mediu inchis face imposibila prezenta mustelor sau a altor insecte. Tratarea anaeroba a gunoiului de grajd ce urmeaza a fi folosit ca fertilizant creste valoarea nutritiva a acestuia. Procesele anaerobe biologice convertesc azotul organic in forme mineralizate (saruri de amoniu, nitrati), care pot fi resorbite mult mai rapid si usor de catre plante. Deoarece azotul amoniacal poate deveni un poluant, prin volatilizare, gunoiul de grajd tratat anaerob (initial, combustibil) este administrat si manipulat (ca ingrasamant) pe suprafetele agricole, dupa criterii stiintifice stricte, evitand distribuirea in exces. Aceasta duce inevitabil la volatilizare sau infiltrari in apa freatica. Studiile si practica arata ca productiile plantelor carora li s-a administrat gunoi de grajd fermentat anaerob au fost cu 10% mai mari decat a plantelor carora li s-au administrat ingrasaminte chimice. Pe langa rezultatele obtinute in agricultura si mediu, biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi din populatia planetei, care traieste in tarile in curs de dezvoltare, acest tip de energie este unul dintre cele importante. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, prin exploatarea biomasei. In prezent, spatiul comunitar asigura 4% din necesarul de energie, din aceasta sursa.